Proteste, huiduieli, atacuri, motiuni. Intr-un cuvant, furie. Aceasta este reactia la hapul reformist administrat de ministrul Eugen Nicolaescu sistemului medical romanesc. Una oarecum previzibila, dar mult amplificata de un discurs emanand acel damf de ipocrizie politica si aroganta ce invaluie iesirile la rampa ale celor care, o data ajunsi la putere, sunt convinsi ca in viata exista si dragoste cu forta; atunci cand scopul este impunerea propriilor idei. Dar, facand abstractie de derapajele de la tact ale sefului de la Sanatate (care au amintit, pe alocuri, de celebra replica cu hotelul data de premierul Tariceanu sinistratilor din Banat), este evident ca bolile care macina sistemul medical au atins apogeul suportabilitatii si ca, fara o interventie rapida si eficace, acesta isi va da oficial obstescul sfarsit. Nimeni nu mai vrea spitale in care saracia tipa din asternuturile zdrentuite, dupa cum nimeni nu mai vrea sa vada imaginea de cosmar a cozilor de la farmacii, soldate cu victime in randul bolnavilor disperati dupa medicamentele vitale. Nu mai dorim ambulante care ajung prea tarziu la bolnav si nici sa cumparam cu spaga bunavointa celor carora ne incredintam viata. Dupa 16 ani in care la conducerea Sanatatii s-au perindat 16 ministri, Eugen Nicolaescu se bate cu pumnii in piept, spunand ca abia acum se va face reforma. A inceput prin a inlocui pe capete directorii de spitale cu manageri si a continuat cu scaderea varstei de pensionare a cadrelor medicale, ceea ce va duce la scoaterea din sistem a mii de persoane. Efectul primelor masuri a fost imediat echivalat de organizatiile medicilor cu cuvantul haos. Eugen Nicolaescu nu stie medicina. El este economist si trebuie sa trateze un organism bolnav de inanitie. De lipsa cronica de bani. Dar degeaba pui economisti in fruntea spitalelor daca acestea vor continua sa fie subfinantate. Ei nu vor putea face altceva decat sa gestioneze o saracie din ce in ce mai crunta. Sistemul medical este grav bolnav si probabil ca numai o minune l-ar mai putea salva. Care insa nu sta in puterea lui Nicolaescu. “Nu puteti sa-mi cereti sa fac minuni, pentru ca nu sunt Dumnezeu”.
