Opoziția înclină să creadă că, dacă Vladimir Putin nu va mai fi, regimul lui se va sfârși odată cu el și ar exista șansa pentru o „nouă perestroika”. Conservatorii cred însă că acesta ar putea fi șansa de a strânge și mai mult șurubul în Rusia.

Există însă o incertitudine profundă cu privire la ce va urma și cine ar putea să-i ia locul lui Putin. Constituția Rusiei nu prevede ce se va întâmpla dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar cazul în care acesta nu-și mai poate exercita atribuțiile „din motive de sănătate”.

Practic, procedura este aceeași ca în cazul unei demisii, scrie Moscow Times.

Ce se va întâmpla dacă Putin își va alege un succesor?

În situația în care un succesor va fi cunoscut dinainte, elitele din Rusia vor avea mai puțin spațiu de manevră. Dacă sprijinul pentru Putin va rămâne relativ stabil, președintele rus și succesorul său vor beneficia de un capital politic considerabil, analiștii denumind asta „ideologia Putinismului”. Până acum, această ideologie a asigurat un regim stabil în Rusia.

Dacă Putin va muri, fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul va deveni mult mai imprevizibil și va depinde de factori dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Statutul de „președinte interimar” pare un punct de plecare ideal pentru un potențial succesor

Potrivit Constituției, prim-ministrul Rusiei devine președinte interimar în cazul în care președintele nu își poate face treaba. Dar puterile președintelui interimar sunt limitate: el nu poate dizolva Duma de Stat, nu poate organiza un referendum și nici nu poate propune revizuiri ale Constituției.

Statutul de „președinte interimar” pare un punct de plecare ideal pentru un potențial succesor, motiv pentru care mulți observatori cred că un transfer de putere ar putea începe odată cu numirea unui nou prim-ministru.

De ce premierul Mișustin iese din calcule?

Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru, Mihail Mișustin, drept succesor. Mișustin nu este un apropiat al lui Putin și nu a reușit să fie mai mult decât un tehnocrat politic. Dacă mâine Putin pățește ceva și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl va face automat candidatul favorit pentru alegerile prezidențiale ulterioare.

Conform Constituției, în cazul decesului președintelui, Consiliul Federației Ruse are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale (votul trebuie să aibă loc în termen de trei luni de la încetarea atribuțiilor președintelui).

„Siloviki” vor avea mai puțin spațiu de manevră

În prezent. instituțiile-cheie ale puterii din Rusia funcționează ca părți ale regimului informal al lui Putin. Dacă Putin va muri, fără a anunța un succesor, aceste instituții ar deveni canale pentru interesele marilor corporații, ale serviciilor de securitate, dar și pentru asociații și prietenii influenți ai lui Putin.

O luptă strânsă pentru pârghiile oficiale de influență va începe rapid, iar toți se vor întreba dacă elitele sunt capabile să ajungă la un acord cu privire la un succesor. Totul ar depinde de mulți factori, dar mai ales de starea „Putinismului”.

În situația în care Putin ar muri când blocul pro-război va fi slăbit și când va exista tot mai puțin sprijin politic pentru regim, niveluri mai mari de nemulțumire și mai multe probleme economice, atunci „siloviki” vor avea mai puțin spațiu de manevră, iar vocea celor care vor o modernizare a Rusiei și a mediului de afaceri va fi mai puternică. Dacă se va întâmpla acest lucru, alegerea unui succesor ar fi un proces mult mai conflictual, conchide Moscow Times.