Pentru anul 2005, tinta de inflatie stabilita initial de BNR a fost mai intai de 7% si apoi rectificata la 7,5%. Dupa toate probabilitatile, inflatia din acest an se va situa intre 8,1% si 8,3%, ceea ce inseamna ca BNR se va incadra in tinta de inflatie stabilita, datorita coridorului de plus sau minus 1% stabilit prin tehnologia bancii centrale. Anul 2006 ridica insa nenumarate probleme. Daca acordul cu FMI a fost intrerupt si datorita cerintei de aliniere a pretului gazelor naturale cu cel din Uniune intr-un ritm mai alert, se pare ca acelasi este motivul pentru care tinta de inflatie pentru 2006 ar putea fi depasita. “Cea mai mare vulnerabilitate este in viziunea mea claritatea in ceea ce priveste calendarul de ajustare a preturilor administrate”, a declarat Mugur Isarescu la un seminar organizat de Alpha Bank si BNR la Sinaia. Cerintele FMI si chiar ale UE sunt de aliniere a preturilor la un nivel de 260 de euro mia de metri cubi de gaze, in conditiile in care, in Romania, pretul gazelor este de 110 euro, iar calendarul scumpirilor pana la integrare prevedea o crestere de pana la 150 de euro pentru anul viitor. In noul context, ponderea preturilor administrate in inflatia de anul viitor ar fi mai mare decat cea stabilita initial de maximum 2% (probabil 3%).
In plus, majorarea pretului international al titeiului si-ar putea pune amprenta peste inflatia Romaniei in 2006. O influenta puternica in evolutia inflatiei de anul viitor o va avea cu certitudine politica fiscala a Guvernului pentru 2006. Chiar daca la nivel declarativ s-a renuntat la ideea majorarii TVA la 22% din 2006, exista incertitudini asupra modului in care va fi modificat intr-adevar Codul fiscal. Pentru majorarea veniturilor la buget, in afara majorarii TVA, ar mai putea fi luata in calcul majorarea nivelului cotei unice. Daca in cazul majorarii TVA, pentru inflatie impactul ar fi extrem de puternic, in cel al ridicarii nivelului cotei unice, efectele nu ar fi atat de dure. Atat calendarul majorarii preturilor administrate, cat si politica fiscala sunt insa prerogative ale Guvernului, iar clarificarea acestora va avea loc cel mai probabil in luna decembrie, cand va fi semnat programul economic de preaderare.
Cu atat de multe incertitudini este foarte greu de spus daca BNR isi va atinge tinta de inflatie si mai ales daca va mai avea parghii sa sustina politicile dezinflationiste la nivelul asumat pentru anul viitor. In aceste conditii, BNR pregateste un set de clauze de exonerare, situatii independente pentru care BNR isi rezerva dreptul de a modifica tinta de inflatie. Dupa cum a explicat guvernatorul, parghia dobanzilor este dublu deficitara, deoarece banca centrala are pozitie de debitor net in piata, iar economia este valutizata. In acest context, miscarile de dobanda efectuate de BNR nu sunt totdeauna eficiente si nu ofera certitudinea ca tendinta imprimata de BNR in piata va fi urmata imediat si de bancheri. Aprecierea leului a fost o arma puternica folosita de BNR in procesul de dezinflatie. Totusi aprecierea cursului nu poate continua dincolo de un anumit nivel, intrucat castigul inregistrat de leu nu ar mai avea efectul antiinflationist. “Daca modelele econometrice imi spun ca un curs apreciat ma ajuta, il las sa se aprecieze. Daca el creste prea mult si calculele imi arata ca putem avea o problema adversa intr-un interval de timp, atunci intervin, pentru ca efectele unei deprecieri sunt mult asimetrice fata de cele ale unei aprecieri”, a declarat guvernatorul, neuitand sa precizeze ca, si pe viitor, cursul de schimb ar putea fi folosit ca o parghie antiinflationista. In concluzie, BNR are in continuare la dispozitie in lupta cu inflatia mixul de politici: dobanzi/curs la care se adauga si masurile administrative cum au fost cele legate de temperarea creditarii.
“Putem rata tinta de inflatie din 2006. In decembrie se va clarifica programul de majorare a preturilor administrate, in functie de care tinta va fi modificata sau nu.”
Mugur Isarescu,
guvernatorul BNR
Anatomia inflatiei
• Ponderea preturilor administrate in componenta inflatiei in 2004 a fost de 4%. Pentru atingerea tintei de inflatie din 2006 de 5%, ponderea acestora ar trebui sa fie de maximum 2%. Dupa toate probabilitatile, va fi de 3%.
• Din recuperarea decalajelor dintre Romania si UE mai exista un procent in jur de 2% care se reflecta in inflatie.
• Aprecierea leului in acest an a fost de 14% (ianuarie-septembrie 2005), fapt care a ajutat in politica de deziinflatie.
• Banii muncitorilor romani din strainatate se apropie de 3 miliarde de euro, maresc artificial deficitul de cont curent si creeaza presiuni inflationiste prin cresterea consumului
