China lansează primul modul al viitoarei sale staţii spaţiale. China continuă cucerirea spaţiului cu lansarea, joi, 29 aprilie, a primului din cele trei elemente ale staţiei sale spaţiale, a cărei asamblare ar urma să dureze peste un an, cu circa zece misiuni succesive (din care patru cu oameni).
Modulul central Tianhe („Armonie cerească”) a fost propulsat de o rachetă Longue-Marche 5B /”Lungul-Marş 5B/ de la centrul de lansare Wenchang, de pe insula tropicală Hainan (sud), potrivit televiziunii publice CCTV.
Ambiţiosul proiect al Beijingului, care trebuie să-i permită să aibă în permanenţă astronauţi în spaţiu, ar trebui sa fie pe deplin operaţional în 2022.
China lansează primul modul al viitoarei sale staţii spaţiale. Care sunt următoarele etape
Nu a fost comunicat niciun calendar precis, dar următoarele etape sunt cunoscute: un vas cargo, Tianzhou-2, ar urma să fie lansat şi să se conecteze la Tianhe, a priori în mai. Apoi misiunea locuită Shenzhou 12 trebuie să ducă în iunie astronauţi la bordul acestei CSS aflate în construcţie.
Denumită în limba engleză cu acronimul său CSS – China Space Station, „Staţia spaţială chinezească” -, ea va evolua pe o orbită terestră joasă (între 340 şi 450 km altitudine) şi va semăna cu vechea staţie rusească Mir (1986-2001).
Durata sa de viaţă programată va fi de 10 – 15 ani. Ea ar urma să cântărească în total peste 90 de tone. Prin comparaţie, ea va fi de circa trei ori mai mică decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS), unde se află în prezent astronautul francez Thomas Pesquet.
CSS, al cărei nume chinezesc este Tiangong („Palatul ceresc”), va coabita pe orbita circumterestră cu ISS – care ar trebui să mai fie operaţională mai mulţi ani, potrivit Le Monde.
Cu o lungime de 16,6 metri şi un diametru de 4,2 metri, modulul Tianhe, care va fi partea centrală a CSS, va fi locul de trai al astronauţilor şi centrul de control al staţiei.
Deschisă colaborărilor cu străinătatea
Deşi staţia chinezească nu are vocaţia de a deveni un loc de cooperare internaţională la fel ca ISS, China a declarat că este deschisă la colaborări cu străinătatea.
Cercetători chinezi şi ai Naţiunilor Unite au făcut o selecţie a experienţelor cercetătorilor străini care vor fi duşi în viitoarea CSS.
„Aceşti vizitatori vor realiza experienţe, dar vor fi mai mult turişti decât parteneri în funcţionarea staţiei, spre deosebire de exemplu de rolul mai activ pe care îl au astronauţii japonezi şi europeni pe ISS”, a declarat Agenţiei France Presse (AFP) Jonathan McDowell, astronom la Centrul Harvard-Smithsonian pentru astrofizică de la Cambridge, în Massachusetts.
Odinioară săracă, China a investit de câteva decenii miliarde în programul său spaţial pentru a-i ajunge din urmă pe europeni, ruşi şi americani. Gigantul asiatic a trimis primul său astronom în spaţiu în 2003.
China a plasat la începutul lui 2019 un rover pe faţa nevăzută a Lunii – o premieră mondială. Anul trecut, a adus eşantioane de pe Lună.
A programat să trimită în mai un mic robot pe Marte. Agenţia spaţială chineză a mai anunţat luna trecută proiectul său de construcţie a unei baze lunare împreună cu Rusia.
