Sonda spaţială chineză Chang’e 5 a început să foreze miercuri în scoarţa Lunii după ce a ajuns cu bine pe suprafaţa satelitului natural al Pământului, în cadrul primei misiuni ce vizează aducerea pe Terra a unor eşantioane selenare după o pauză de 40 de ani.

Această misiune este una foarte delicată din punct de vedere tehnic. Succesul ei ar constitui o nouă reuşită spaţială pentru China după aselenizarea realizată cu succes în 2019 de o sondă chineză pe faţa nevăzută a Lunii – o premieră mondială.

Două kilograme de roci lunare, pe Terra

După ce a ajuns la destinaţie marţi, sonda Chang’e 5 a demarat miercuri operaţiunile de forare a scoarţei selenare şi “recoltează de acum, aşa cum era prevăzut, eşantioane de pe suprafaţa Lunii”, a precizat agenţia spaţială chineză (CNSA).

Obiectivul sondei chineze constă în aducerea pe Terra a unei cantităţi de aproximativ două kilograme de roci lunare, ce vor fi captate în special prin foraje realizate la nivel scoarţei selenare până la adâncimi de doi metri. După analizarea lor de către oamenii de ştiinţă, aceste roci vor oferi cel mai probabil noi informaţii despre istoria Lunii.

Dacă revenirea pe Terra se va desfăşura fără probleme, China va deveni cea de-a treia ţară din lume care va reuşi să aducă astfel de eşantioane pe Pământ, după Statele Unite şi fosta U.R.S.S.

Precedenta misiune de acest tip a fost una sovietică, Luna 24, realizată cu succes în 1976.

Felicitări din partea NASA

Subliniind înaltul nivel tehnic al misiunii, televiziunea publică chineză CCTV a descris Chang’e 5 drept una dintre operaţiunile “cele mai complicate şi mai delicate” din cadrul programului spaţial naţional.

CCTV a difuzat un videoclip care îi arată pe specialiştii de la centrul de control pentru misiuni spaţiale în timp ce aplaudau în momentul în care sonda chineză a aselenizat cu succes, la finalul unei coborâri lente şi controlate.

Un ecran uriaş din sala imensă prezenta primele imagini transmise de Chang’e 5, care arătau un peisaj selenar în nuanţe de gri, presărat cu mai multe cratere.

Directorul echipei ştiinţifice din cadrul agenţiei spaţiale americane (NASA), Thomas Zurbuchen, a felicitat China pentru aselenizarea reuşită de această sondă.

“Nu este o misiune uşoară. Sperăm că toţi oamenii de ştiinţă vor putea să studieze aceste eşantioane preţioase, în beneficiul întregii comunităţi ştiinţifice internaţionale”, a scris el într-un mesaj publicat pe Twitter.

Manevră tehnică periculoasă

Sonda Chang’e 5 a fost lansată pe 24 noiembrie de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei. Dispozitivul spaţial s-a plasat pe orbita Lunii în cursul zilei de sâmbătă, după o călătorie în spaţiu de 112 ore.

Aducerea rocilor selenare pe Terra ar trebui să aibă loc înainte de jumătatea lunii decembrie, cu o aterizare programată în Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei. Dar, înainte de acea aterizare, sonda chineză va trebui să realizeze mai întâi o manevră tehnică periculoasă.

Spre deosebire de misiunea sovietică Luna 24 din anul 1976, când traseul Lună-Terra a fost parcurs în mod direct, misiunea chineză va folosi o metodă mult mai dificilă.

Rocile lunare vor trebui mai întâi să fie plasate într-un modul de ascensiune (cel care va trebui să urce pe orbita lunară), apoi ele vor fi transferate într-o “capsulă de întoarcere”, care va efectua călătoria de revenire pe Terra.

Miliarde de euro investite în programul spaţial chinezesc

Dincolo de interesul ştiinţific ce vizează recuperarea eşantioanelor, această misiune permite Chinei să testeze manevrele şi tehnologiile considerate cruciale pentru proiectul său ce vizează trimiterea de astronauţi pe Lună până în anul 2030.

Aceasta nu este însă prima misiune prin care China a lansat un vehicul spaţial spre Lună în cadrul programului Chang’e – numele zeiţei Lunii din mitologia chineză.

China a plasat deja doi mici roboţi teleghidaţi pe Lună (“Iepurele de jad”) în 2013 şi 2019.

Această ţară investeşte miliarde de euro în programul său spaţial, pentru a recupera decalajul ce o separă de Statele Unite, Rusia şi UE.

China a trimis primul ei astronaut în spaţiu în 2003 şi doreşte să finalizeze în iunie 2021 constelaţia de sateliţi care vor compune propriul ei sistem de navigaţie prin satelit Beidou, considerat un rival al sistemului GPS american.

Totodată, China a lansat în acest an o altă sondă într-o călătorie de câteva luni spre Marte, unde doreşte să opereze un mic robot teleghidat începând din 2021.

China intenţionează, de asemenea, să construiască o staţie spaţială proprie începând din 2022.