Cetățenie română pentru soții străini ai românilor din diaspora. Riscul căsătoriilor fictive ridică semne de întrebare

Soții străini ai cetățenilor români stabiliți în diaspora ar putea obține cetățenia română fără obligația de a locui în România, potrivit unei inițiative legislative susținute de parlamentari USR, PNL și UDMR. Proiectul prevede o perioadă de cel puțin zece ani de căsătorie și conviețuire. Guvernul condus de Ilie Bolojan se opune formei propuse, invocând riscul căsătoriilor fictive, dificultățile verificărilor în străinătate și posibile probleme de securitate.

Cetățenia română ar putea fi acordată după zece ani de conviețuire în străinătate

Cetățenia română ar putea deveni accesibilă soților străini ai românilor din diaspora fără ca aceștia să fie obligați să își stabilească domiciliul în România, conform unui proiect de modificare a Legii cetățeniei nr. 21/1991, înregistrat în Parlament cu numerele Bp. 433/2026 și L 540/2026.

Inițiativa legislativă, susținută de parlamentari USR, PNL și UDMR, introduce posibilitatea acordării cetățeniei persoanelor străine sau fără cetățenie căsătorite cu cetățeni români, dacă acestea pot demonstra o perioadă de conviețuire de minimum zece ani.

Potrivit prevederilor prezentate în punctul de vedere al Guvernului, solicitantul trebuie să fie căsătorit cu un cetățean român și să locuiască împreună cu acesta în străinătate „de cel puțin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române”.

Pentru îndeplinirea acestei condiții, perioadele în care soții au locuit împreună în România ar urma să fie adunate cu cele petrecute în afara țării. Astfel, calcularea termenului de zece ani nu ar depinde exclusiv de durata șederii în străinătate.

Dobândirea cetățeniei s-ar realiza la cerere, iar persoanele care îndeplinesc condițiile legale și-ar putea păstra domiciliul în statul în care locuiesc.

Inițiatorii susțin că domiciliul în străinătate nu trebuie să împiedice obținerea cetățeniei

Parlamentarii care susțin modificarea legislației consideră că stabilirea domiciliului în afara României nu ar trebui să reprezinte un impediment pentru soții cetățenilor români care cunosc limba, cultura și valorile statului român.

Într-un comunicat publicat pe site-ul Senatului, Iulian Lorincz a explicat argumentul care stă la baza propunerii legislative.

„Legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa din buletin”, afirma acesta.

Inițiatorii precizează că proiectul nu elimină condițiile referitoare la cunoașterea limbii române, a culturii naționale, a Constituției și a imnului. De asemenea, verificările administrative și cele de securitate ar urma să fie menținute.

Prin modificările propuse, parlamentarii urmăresc recunoașterea relațiilor familiale și a legăturilor culturale dezvoltate în comunitățile românești din străinătate, fără ca familiile să fie obligate să se mute în România pentru a putea solicita cetățenia.

Guvernul recunoaște obiectivul proiectului, dar consideră insuficiente garanțiile propuse

În punctul de vedere transmis asupra inițiativei legislative, Executivul admite că acordarea unor facilități pentru obținerea cetățeniei pe baza relațiilor de familie poate reprezenta o opțiune legislativă.

Documentul precizează că un tratament favorabil justificat prin existența unor legături familiale „ar constitui, în principiu, opțiunea legiuitorului”.

Totodată, Guvernul recunoaște că propunerea urmărește „de a facilita și consolida legăturile dintre cetățenii români și soții lor”.

Cu toate acestea, Executivul nu susține forma actuală a proiectului, apreciind că procedurile prevăzute nu conțin suficiente garanții pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a cetățeniei.

Guvernul avertizează că verificarea conviețuirii în străinătate ar putea permite căsătorii fictive

Una dintre principalele obiecții formulate de Guvern privește capacitatea autorităților române de a verifica dacă persoanele care solicită cetățenia au o relație de familie reală și locuiesc efectiv împreună în străinătate.

Executivul arată că instituțiile române dispun de posibilități limitate pentru efectuarea unor asemenea verificări pe teritoriul altor state. În absența unor instrumente eficiente de control, există riscul utilizării căsătoriei pentru obținerea cetățeniei.

Potrivit documentului, în lipsa verificării conviețuirii „s-ar putea crea premisele pentru abuzuri și pentru căsătorii fictive”, în scopul dobândirii cetățeniei române și, implicit, a celei europene.

Guvernul compară situația persoanelor care locuiesc în străinătate cu procedurile aplicate solicitanților aflați pe teritoriul României.

În cazul acestora din urmă, Inspectoratul General pentru Imigrări poate efectua verificări prin structurile sale teritoriale și dispune de instrumente administrative pentru identificarea căsătoriilor de conveniență.

Executivul invocă dificultăți în verificarea antecedentelor și riscuri de securitate

O altă problemă semnalată de Guvern se referă la verificările necesare pentru stabilirea eligibilității persoanelor care solicită cetățenia română din afara țării.

Potrivit Executivului, autoritățile ar putea întâmpina dificultăți în verificarea antecedentelor, a loialității față de statul român și a conduitei solicitanților, în special atunci când aceștia locuiesc în state unde accesul la informații oficiale este limitat.

Documentul menționează că asemenea verificări ar fi mai dificil de realizat „mai ales în țări aflate în război sau care sunt conduse de regimuri nedemocratice”.

Aceste situații sunt prezentate de Guvern drept riscuri potențiale asociate aplicării proiectului, nu drept nereguli constatate în cazul unor persoane care ar putea beneficia de modificările legislative.

Acordarea cetățeniei fără domiciliu în România ridică problema legăturii efective cu statul

Executivul contestă și posibilitatea acordării cetățeniei române unor persoane care nu au locuit niciodată pe teritoriul țării și care nu intenționează să își stabilească domiciliul aici.

În argumentația Guvernului, existența unei relații de familie cu un cetățean român nu ar trebui să înlocuiască verificarea legăturii solicitantului cu statul a cărui cetățenie dorește să o obțină.

Astfel, acordarea cetățeniei unor persoane fără o experiență de rezidență în România și fără intenția de a se stabili în țară „ar putea contraveni principiului legăturii reale și efective”, potrivit punctului de vedere al Executivului.

Guvernul consideră că proiectul ar crea diferențe între solicitanții din România și cei din diaspora

În analiza transmisă Parlamentului, Guvernul atrage atenția și asupra diferențelor de tratament care ar putea apărea între soții străini ai românilor stabiliți în afara țării și cei care locuiesc în România.

Executivul susține că modificările propuse ar introduce „o categorie privilegiată de solicitanți”, în raport cu persoanele care trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile dobândirii cetățeniei pe teritoriul României.

În prezent, soții străini care locuiesc în România și solicită cetățenia trebuie să demonstreze îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv integrarea în societatea românească și existența mijloacelor legale de trai.

Guvernul apreciază că noua procedură ar putea genera o diferență de tratament între cele două categorii de solicitanți, în condițiile în care persoanele din străinătate ar beneficia de posibilitatea dobândirii cetățeniei fără stabilirea domiciliului în România.

Consulatele ar avea nevoie de personal suplimentar și de fonduri pentru aplicarea noilor reguli

În punctul de vedere formulat asupra proiectului, Guvernul semnalează și implicațiile administrative și bugetare ale extinderii procedurilor de acordare a cetățeniei pentru persoanele care locuiesc în străinătate.

Aplicarea noilor prevederi ar presupune atribuții suplimentare pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, care ar urma să gestioneze solicitările și procedurile administrative aferente.

Executivul solicită ca proiectul legislativ să includă prevederi referitoare la asigurarea resurselor financiare necesare, atât pentru personal, cât și pentru celelalte cheltuieli generate de noile responsabilități.

Potrivit Guvernului, alocările bugetare ar trebui să fie proporționale cu volumul atribuțiilor suplimentare, astfel încât activitatea de soluționare a cererilor de cetățenie să nu afecteze celelalte servicii oferite cetățenilor români prin intermediul consulatelor.