Auditul cu privire la salarii, realizat pentru perioada 2021–2023, a confirmat că lipsa unei practici unitare a dus la diferențe salariale semnificative, afectând personalul auxiliar, funcționarii publici și angajații contractuali. De altfel, în multe cazuri, cuantumul salariilor a fost stabilit prin hotărâri judecătorești individuale, în lipsa unei legislații clare și coerente, potrivit unui comunicat transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Auditul a scos la iveală diferențe uriașe în salarii
Aceste hotărâri au generat un fenomen litigios fără precedent, în care angajații au dat în judecată instituțiile din care fac parte pentru a obține drepturile salariale. Spre exemplu, doar la nivelul a 14 curți de apel, diferențele rezultate în urma salarizării plafonate versus neplafonate au totalizat peste 35 de milioane de lei. Iar datoriile salariale restante stabilite prin instanță și raportate la finalul anului 2023 depășesc 6,7 miliarde de lei.
„Evaluarea modului de stabilire a drepturilor salariale ale personalului la nivelul Înaltei Curţi şi a instanţelor judecătoreşti a evidenţiat impedimente de ordin legislativ, în contextul existenţei unui cadru de reglementare complex, marcat de necorelări/conflicte de natură juridică între Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi jurisprudenţa în materia salarizării personalului din sistemul de justiţie”, a transmis Curtea de Conturi.
Magistrații reprezintă singura excepție
În tot acest context neuniform, magistrații reprezintă singura categorie profesională pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat. Acest detaliu subliniază eficiența unui sistem unitar și controlat, spre deosebire de haosul regăsit în cazul celorlalți angajați ai instanțelor.
„Concluzionând, analiza modului de stabilire a salarizării personalului a evidenţiat o practică neunitară, care a generat diferenţe valorice semnificative la nivelul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază şi/sau a sporurilor acordate personalului, atât între ordonatorul principal şi instanţele de judecată, cât şi între instanţe pentru toate categoriile profesionale: personal auxiliar, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, cu excepţia magistraţilor pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat la nivelul ordonatorului principal de credite”, arată comunicatul.
Curtea de Conturi propune un set de măsuri structurale
Ca răspuns la aceste constatări, Curtea de Conturi propune un set de măsuri structurale, menite să aducă ordine și echitate în salarizarea din justiție. Printre acestea:
- Crearea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, adaptată realităților fiecărei categorii profesionale;
- Consolidarea autorității bugetare centrale, pentru a asigura controlul și coerența în gestionarea fondurilor salariale la toate nivelurile instanțelor;
- Întărirea mecanismelor de audit intern și a structurilor funcționale responsabile cu salarizarea și resursele umane;
- Implementarea unui sistem informatic național de evidență a salariilor și drepturilor câștigate în instanță, pentru o monitorizare eficientă și constantă;
- Crearea unei comisii specializate care să analizeze legalitatea și echitatea actualului sistem de salarizare, cu scopul de a propune corecții și standarde aplicabile la nivel național.
Potrivit recomandărilor, justiția are nevoie nu doar de magistrați imparțiali, ci și de un cadru legislativ care să asigure echitate și predictibilitate pentru toți cei care lucrează în slujba sa.
