Timpul necesar de la înflorire pana la coacerea fructelor este de circa o lună sau circa 40-45 zile de la pornirea în vegetație. Dar atât frunzele, cât și fructele plantelor de căpșuni pot fi afectate de mai multe probleme. Din păcate, căpșunile pot fi afectate de mai multe bacterii, viruși și ciuperci care pot strica toate părțile plantei. Fructele, florile, frunzele și rădăcinile pot fi expuse unor forme diferite de boli. Iată care sunt acestea, potrivit site-ului Home and Gardens.

Frunzele pot fi cel mai bun indiciu al unora cele mai frecvente boli ale plantelor de căpșun: este vorba de petele negre, ofilirea verticiliului și măcinarea frunzelor.

„Semnele unor boli sunt acele pete galbene care devin rapid negre. Cel mai bun mod de a controla aceste boli este de a asigura lumina soarelui dimineața, pentru că aceasta poate opri bolile frunzelor.

Viroza căpșunilor

Se întâlnesc frecvent la căpşun, mai ales, în plantaţiile care au fost înfiinţate cu stoloni proveniţi din câmpurile de producţie. Simptome care apar la plantele virozate sunt: mozaicarea, îngălbenirea, decolarea şi/sau încreţirea frunzelor. Producţia plantelor afectate de viroze scade simţitor şi, în unele cazuri, plantele se usucă. Există şi cazuri când simptomele nu se văd cu ochiul liber.

Îngălbenirea frunzei

Principalul vector de transmitere sunt puricii. Simptomele sunt: plantele sunt de talie mică, frunzele au peţiolul scurt; marginea frunzelor are o bordură galbenă şi foliolele se răsucesc în sus; are loc o îngălbenire uşoară a frunzelor tinere, care îşi reduc din suprafaţă; producţia de fructe şi stoloni scade drastic. Simptomele pe frunze sunt evidente încă din primăvară.

Încreţirea frunzelor

Este un virus foarte răspândit pe plan care se transmite în special prin afide şi purici. Simptome: frunzele se deformează prin distorsiune, apar pete clorotice pe frunze; creşterile foliolelor sunt inegale, apare îngălbenirea nervurilor principale şi secundare.

Verticillium wilt

Verticillium wilt este o altă boală a căpșunilor care lovește frunzele. De obicei, se prezintă sub formă de frunze mai vechi ofilite și uscate. Vestea proastă este că o plantă infectată nu va produce fructe și boala poate rămâne în sol până la 20 de ani.

Mana căpşunului, produsă de ciuperca Phytophtora fragariae C. J. Hickman

La plantele de căpşun atacate de Ph. Fragariae, simptomele apar primăvara târziu sau vara devreme. Plantele atacate nu se mai dezvoltă şi nu mai produc stoloni sau produc foarte puţini. Frunzele sunt de o culoare verde-albăstrui, iar cele bătrâne sunt roşiatice, galbene sau portocalii. Plantele atacate puternic produc puţine fructe sau nu mai produc deloc şi, adeseori, se veştejesc şi mor în lunile de vară. În primele stadii, rădăcinile tinere încep să putrezească de la vârf. Pe măsură ce putrezirea avansează, sunt distruse rădăcinile laterale. Unul dintre simptomele caracteristice este decolorarea rădăcinilor, în timp ce cilindrul central rămâne roşcat.

Cum se pot preveni bolile căpșunului

Unul dintre cele mai simple moduri de a preveni bolile căpșunilor este reducerea cantității de stres cu care se va confrunta planta. Unii factori vor fi legați de climă și nu puteți controla vremea, dar puteți controla modul în care creșteți căpșunile. Este important să evitați supraaglomerarea când plantați căpșuni și să vă asigurați că acestea cresc în locul potrivit. Mary Jane Duford, expertă în grădinărit, sfătuiește să plantați căpșunile într-un sol bine drenat și să „evitați zonele în care se formează băltoace după ploaie” și într-un loc care primește „cel puțin 6-8 ore de lumină solară directă pe zi”.