Cu exceptia Cehiei, unde procesul de consolidare a sistemului bancar s-a incheiat deja, toate tarile incluse in studiu (Polonia, Ungaria, Croatia Slovenia, Slovacia, Romania si Bulgaria) au inregistrat in 2001 cresteri ale activelor bancare. Romania a contabilizat in anul 2001 cea mai mare expansiune a nivelului activelor bancare, calculate in moneda locala (+55%). Din pacate, o mare influenta in realizarea acestei performante a avut-o deprecierea monedei nationale. Calculate in euro, activele bancilor romanesti au crescut in 2001, comparativ cu 2000, cu 19% (crestere aflata insa peste media calculata pentru tarile regiunii). Un fenomen similar se poate observa si in Slovenia, ce-i drept la o scara mult mai mica – crestere de 31% a activelor in moneda nationala fata de 24% in euro. La polul opus se afla Polonia, Croatia si Ungaria care au avut o crestere a activelor bancare in moneda locala mai mica decat cea calculata in euro (aici a avut loc un proces de apreciere a monedelor locale comparativ cu moneda europeana).
Explicatia acestei cresteri in termeni de active bancare, pentru majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est (ECE), consta in boom-ul inregistrat de imprumuturile pentru persoane fizice, care, in mare parte, nu au fost afectate de conditiile economice generale nefavorabile.
Totusi, sistemele bancare din ECE sunt mult ramase in urma, comparativ cu cele din Uniunea Europeana (UE). Chiar si in urma cresterii sustinute din ultimii cinci ani a activelor bancare, acestea nu contabilizeaza in prezent decat un procent de 74% din produsul intern brut (PIB), fata de 200% cat reprezinta nivelul activelor bancare din PIB in UE. In cazul Romaniei, activele bancare aveau, la nivelul anului 2001, o pondere in PIB de doar 27%.
Pentru perioada 2002 – 2005, analistii de la HVB prognozeaza o continuare a expansiunii sistemelor bancare din ECE, in termeni de active bancare, cu un ritm mediu anual de 13% (calculate in moneda nationala). Romania va inregistra in aceasta perioada o crestere medie a activelor bancare – calculate in lei – de 32% pe an.
Valoarea creditelor, calculate in euro, a crescut, in medie in 2001, in statele ECE, cu 10% , in timp ce valoarea depozitelor a inregistrat o crestere de 16%. In Romania, volumul creditelor in euro a crescut cu 12%
– creditele catre persoanele fizice aproape ca s-au dublat in 2001, comparativ cu 2000 (88% crestere), dar ele detin inca o pondere mica in totalul creditelor (doar 4%) -, iar volumul depozitelor a crescut cu 14%.
–
Bancile occidentale se extind spre est
Ponderea activelor bancilor straine in totalul activelor sistemelor bancare din regiune este, in prezent, de aproximativ 60%, fata de 20% cat era in urma cu cinci ani. si ea este in crestere. Exista inca banci in regiune cu un mare potential de piata, ce vor fi oferite in curand spre privatizare de catre stat. tarile balcanice se afla, din acest punct de vedere, in top, ele aflandu-se in plin proces de recuperare a ramanerii in urma fata de statele din Europa Centrala (in special fata de Ungaria si Polonia), in ceea ce priveste privatizarea.
Cehia si Slovacia tocmai finalizeaza o astfel de „cursa”. Anul trecut, de exemplu, a treia mare banca ceha, Komercni Banka, a fost vanduta lui Societe Generale, contra a 1,2 miliarde USD. In Slovacia, Vseobecna Uverova Bank a fost achizitionata in 2001, contra 550 milioane USD, de catre banca italiana Intesa, la scurt timp dupa ce o alta mare banca slovaca, Slovenska Sporitelna, a fost cumparata de catre Erste Bank pentru 425 milioane euro.
In Polonia, nu este inca foarte clar ce va face guvernul de centru dreapta, hotarat la aceasta ora sa ofere cele mai mari doua banci din sistem, PKO BP si BGZ, unor investitori autohtoni. O astfel de decizie a provocat in Cehia mari probleme. Bancile privatizate cu investitori autohtoni au acordat credite firmelor ce apartineau propriilor patroni, credite ce, in scurt timp, s-au dovedit a fi neperformante. Curatarea sistemului bancar ceh de astfel de credite a costat Cehia, conform estimarilor FMI, 21% din PIB.
In Slovenia, guvernul continua procesul de vanzare a unui pachet de 34% din actiunile celei mai mari banci din tara, Nova Ljubljanska Banka, in favoarea bancii belgiene KBC, contra 435 milioane euro, dupa ce a retras de la privatizare a doua mare banca din tara, ca urmare a protestelor impotriva venirii unui investitor strain.
In Croatia, tocmai a fost finalizata tranzactia de 500 milioane de euro, prin care consortiul format din banca italiana Unicredito si grupul german Allianz a preluat controlul asupra Zagrebacka Banka.
Romania ar trebui sa furnizeze in 2002 cea mai mare privatizare din sistemul bancar din regiune a statelor din ECE, daca actualul proces de privatizare de la BCR se va derula conform planului. Interesate de banca romaneasca numarul unu par a fi, la aceasta ora, banca olandeza ING, cea germana HVB, iar unele surse mentioneaza si nume precum Citibank sau Deutsche Bank.
Romania si Europa de Sud-Est, in general, sunt zone extrem de promitatoare din punctul de vedere al dezvoltarii viitoare a domeniului bancar. Zeci de mii de companii nu reusesc in acest moment sa aiba acces la finantari, iar milioane de consumatori nu detin inca un card de debit sau credit.
„Europa de Sud-Est este importanta pentru noi, deoarece noi credem ca aici vom asista la ritmuri foarte rapide de crestere in sectorul bancar”, declara, nu cu mult timp in urma, Herbert Stepic, director executiv la banca austriaca Raiffeisen. Anul trecut, imprumuturile destinate achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata au avut un ritm de crestere de 60% in Bosnia si de 50% in Croatia
