Palatul Parlamentului, 26 noiembrie. Înregistrarea participanților la Forumul Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est (ECE) a început la primele ore ale dimineții. Oameni de afaceri, oameni politici și jurnaliști, toți au fost legitimați la intrarea în instituție.

Nu miră pe nimeni: la Palat era așteptat unul dintre cei mai puternici oameni ai planetei, premierul chinez Li Keqiang – prima vizită a unui premier chinez în ultimii 19 ani -, împreună cu „o armată“, – 400 de oameni de afaceri chiniezi și oficiali ai Guvernului de la Beijing. Un nume care a stârnit pregătiri minuțioase și a pus condiții: a spus că va asista la ședință doar dacă va sta în prezidiu. Sau… a cerut ca toate scaunele din sala de plen, 800 la număr, să fie ocupate.
Iar românii s-au conformat. Vorba aceea: rar se întâlnesc două civilizații. Așa se face că cea dintâi vizită a premierului chinez în Europa de Est s-a transformat în evenimentul anului, cu pregătiri febrile din partea românilor. Prima zi a delegației chineze în România (25 noiembrie) aproape că anticipa „promisiunile și parteneriatele“ posteveniment: au fost semnate 13 acte de colaborare pentru diferite – domenii între România și China.

A doua zi, a urmat o avalanșă de informații din partea chinezilor, care mai de care mai atrăgătoare pentru reprezentanții companiilor românești, cu cifre „asurzitoare“ pentru timpanele lor: zeci de proiecte și investiții de circa 8,5 mld. dolari în proiecte energetice, în infrastructură, în autostrăzi, în agricultură și turism.

Anul Chinei în Europa

Ținta asiaticilor este clară: 2014 va fi anul Chinei în Europa. „China doreşte dublarea volumului comercial cu cele 16 ţări din regiune în următorii cinci ani“, spunea, la începutul discursului său, premierul Li Keqiang. Cu mențiunea că la eveniment au participat și șefii de guverne din 16 ţări central şi est-europene, împreună cu sute de oameni de afaceri. O „poveste“, parte din strategia Chinei, a doua mare economie mondială, care deschide acum poarta estică a Europei prin fonduri nerambursabile și credite. De-a lungul timpului, China a devenit, pentru România. cel mai mare partener comercial din Asia. O demonstrează și cifrele: comerţul între cele două țări a ajuns la 2,9 mld. dolari, în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Și nu se va opri aici. Potrivit ultimelor date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului, în țara noastră au fost înființate aproape 11.000 de societăți chineze și mixte (româno – chineze), valoarea investițiilor chineze în România depășind 400 mil. dolari. „România manifestă o deschidere totală pentru creşterea prezenţei investiţiilor chineze în regiune“, i-a transmis miercuri președintele Traian Băsescu lui premierului Li Keqiang.

5 miliarde de dolari în sectorul energetic

Punctual, investițiile „strategice“ vizate de chinezi în domeniul energetic iau în calcul peste 5 miliarde de dolari. Investitorii chinezi s-au arătat interesaţi, printre altele, de proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, de hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti – proiect care necesită investiţii de circa 1,3 miliarde de dolari, de termocentrala Rovinari şi de reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la termocentrala Mintia-Deva. „Acestea sunt doar începutul. Mai avem şi alte proiecte, dintre care unele sunt în fază avansată. Sperăm ca primele să fie semnate anul viitor“, a spus Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, în cadrul Forumului de la Palatul Parlamentului. Printre proiectele pe segmentul energetic se află și o companie privată, PĂUNESCU Corporation, care a semnat un parteneriat cu Mingyang Wind Power Group, un producător chinez de turbine eoliene.

Un alt aspect punctat pe agenda discuțiilor a făcut referire la linia feroviară de mare viteză pe ruta Viena – Bucureşti – Constanţa, un proiect cu o valoare de 11 mld. euro și despre care ministrul transporturilor, Ramona Mănescu, spunea că va începe în decembrie, cu partenerii din China. Cu o paranteză: chinezii au finalizat, anul trecut, cea mai lungă linie de cale ferată de mare viteză din lume, între Beijing şi oraşul Guangzhou, din sudul Chinei. La fel de avansați sunt și când vine vorba de autostrăzi, drumuri și poduri, subiecte discutate intens zilele trecute cu posibilii parteneri din România. Sau, de ce nu, când vine vorba de portul Constanța, de care chinezii s-au arătat „extrem de interesați“. „China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiune în domeniul drumurilor, podurilor, energiei nucleare, al căilor ferate de viteză mare şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor de scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi, mai departe, la o creştere a schimburilor comerciale“, a subliniat premierul chinez.

Lohn agricol

În sectorul agricol, lucrurile stau puțin diferit. Sau, altfel spus, ar fi fost aproape imposibil să nu auzim de parteneriate: autorităţile române şi chineze au semnat acordurile prin care se deblochează, după mulţi ani, piaţa chineză pentru exporturile de produse alimentare. Este vorba despre carnea de porc, dar și despre importurile de carne de vită şi de vite vii. În primul an, crescătorii de bovine din România s-au angajat să livreze 14.000 de capete de animale.
Aceste „vești bune“ vin la câteva luni după ce Shanghai International a cumpărat producătorul american Smithfield, care controlează un sfert din producţia românească de carne de porc. Pe înțelesul tuturor, chinezii cresc porci în România pe care, mai apoi, îi duc în China. „Pentru anul viitor, trebuie să ne imaginăm şi o anumită campanie de promovare a produselor noastre, pentru că toată lumea vrea acum să vândă în China, vă daţi seama! Cine nu vrea sa exporte în China?“, se întreaba retoric primul-ministru al României, Victor Ponta. Potrivit lui, doar 1,4% din investiţiile din UE vin din China, iar în China 30% din investiţiile străine vin din Uniunea Europeană. Grosso modo, planurile Chinei vizează dublarea schimburilor comerciale cu zona ECE, în următorii cinci ani. Iar pentru ţările din regiune, China a pregătit deja 10 mld. dolari americani, sub formă de finanţare.

Cifre cheie

1.500 de oameni de afaceri au participat la Forumul de la Palatul Parlamentului, între care s-au aflat 300 de chinezi din mediul de business;

8,5 mld. dolari este suma care ar putea fi investită de China, în România, în mai multe domenii, printre care infrastructură, sectorul energetic și agricultură;

622,5 mld. dolari este suma cu care va crește PIB-ul Chinei, anul acesta, conform estimărilor oficiale, ceea ce înseamnă o rată de avans de 7,5%;

2,8 mld. dolari este valoarea bunurilor importate de România din China,anul trecut, cu 3% mai mult față de 2008.

PĂUNESCU Corporation, singurul partener privat

EOLIENE Prima zi punctată de oficialii chinezi pe agenda lor a coincis cu semnarea a 13 acte de colaborare pentru diferite domenii între România și China. Dintre acestea, 12 acorduri au fost parafate cu instituții ale statului și companii controlate majoritar de stat și numai unul singur cu un business privat, PĂUNESCU Corporation, semnat cu omul de afaceri Bobby Păunescu și compania Ming Yang Wind Power Group, cel mai mare producător privat de turbine eoliene din China, și vizează investiții în centrale eoliene și echipamente de export, precum și crearea a peste 1.300 de locuri de muncă. Potrivit lui Bobby Păunescu, parcul eolian, care va avea o putere de 200 MW, va fi realizat în următoarele 11 luni în zona Vaslui-Huși, în baza unei investiții a părții chineze în valoare de aproximativ 400 milioane de dolari. Omul de afaceri a mai spus că partea română este cea care asigură elementele de infrastructură ale proiectului. „Este considerată cea mai mare investiție chinezească, pe acest segment, cu utilizare de tehnologie proprie în proiecte regenerabile din afara Chinei. La negocieri, a fost un cadru foarte profesionist. Ultima ședință s-a desfășurat pe parcursul a peste 20 de ore“, a spus Claudiu Pop, avocat Coordonator (Managing Partner) al POP PEPA, care s-a aflat alături de PĂUNESCU Corporation la acest eveniment.

Te-ar putea interesa și: