Cătălin Cîrstoiu vrea fuzionarea dintre ELCEN și Termoenergetica

Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun al PNL-PSD pentru funcția de primar general al Capitalei, și-a prezentat planurile pentru încălzirea orașului.

„E prima dezbatere publică, sunt 10 teme mari de discuţie, raportate la programul meu pentru Bucureşti. Programul pentru Bucureşti este programul pe care mi-l asum, fiind susţinut de PSD şi PNL, dar dincolo de a fi un program politic aş vrea să fie un program de administraţie publică, pentru cetăţenii acestui oraş, un oraş care este bolnav, căruia îi trebuie un tratament, iar ceea ce începem noi astăzi este a scrie reţeta cu acele tratamente pentru Bucureşti, de aceea deviza noastră este «Facem Bucureştiul bine».

Sunt ferm convins că în a administra acest oraş este nevoie de o muncă în echipă, de o muncă coordonată, în care să avem dialog, să avem opinii. Primul subiect luat în dezbatere a fost termoficarea. În topul cetăţenilor Bucureştiului, termoficarea reprezintă o soluţie care trebuie găsită, care trebuie identificată şi pentru care trebuie să găsim un tratament”, a declarat el, duminică, într-o conferinţă de presă.

El crede că e bine ca ELCEN să fuzioneze cu Termoenergetica și să folosim și alte surse pentru a produce căldură. Trei dintre cele patru CET-uri din București nu au fost renovate. Există viziuni diferite pentru toate. El consideră că este esențială o abordare unitară. A promis să accelereze înlocuirea conductelor.

Va lua în considerare și sursele de energie alternative pentru a atrage mai mulți consumatori în rețea pe termen lung. El crede că geotermia poate fi o soluție viabilă, în special pentru zona de nord a Capitalei. Crede că se poate produce energie electrică și energie termică din deșeuri. Dacă va fi ales primar general al Capitalei, va colabora cu experți care vor propune măsuri pe care el le va susține în ceea ce privește energia termică.

Termoenergetica și ELCEN ar putea intra din nou în insolvență

Zona București-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate economic la nivel național, depășind mult zonele similare din țări precum Bulgaria, Slovenia, Lituania, Letonia sau Croația. Cu toate acestea, dezvoltarea sa nu se reflectă în viața de zi cu zi a locuitorilor Capitalei, mai ales în ceea ce privește siguranța, confortul și eficiența.

Un exemplu concret sunt costurile termoficării. O mare parte din aceste costuri sunt suportate prin subvenții. Primăria Municipiului București (PMB) ar fi trebuit să plătească, anul trecut, 1,8 miliarde de lei subvenții. Totuși, bugetul său prevedea doar 1,1 miliarde de lei, rezultând un deficit real de 700 de milioane de lei, ce ar fi trebuit plătiți către Termoenergetica. Această situație poate duce din nou la insolvența Termoenergetica și ELCEN, mai ales că PMB nu a inițiat un audit necesar pentru a efectua aceste plăți.

Problema nu se rezumă doar la termoficare, ci și la soluțiile energetice ale orașului, având în vedere inexistența unui Plan Urbanistic General al Capitalei. Nu putem discuta nici despre o hartă GIS din PUG, esențială pentru rețelele de termoficare.

Bucureștiul este neschimbat de zece ani

În ceea ce privește tendințele actuale în materie de energie, Cătălin Cîrstoiu crede că discuțiile ar trebui să se concentreze pe soluționarea problemelor reale ale oamenilor, ci nu doar pe promisiuni neîndeplinite. În prezent, Bucureștiul se confruntă cu aceleași probleme ca acum zece ani, având echipamente și rețele vechi în proporție de 90%, datorii financiare și avarii frecvente.

În Oradea, costul unei gigacalorii este de 350 de lei, cu subvenții de 15%. În București, costul unei gigacalorii este de 1.000 de lei, cu subvenții de 65%. A subliniat necesitatea unei schimbări rapide. Dacă lucrările continuă în ritmul actual, va dura 40 de ani pentru a le schimba pe toate.

„Dacă vorbim de energie utilizată pentru producerea agentului termic, principalul producător este ELCEN care vara produce 50 MW, iar în timpul iernii, 400 MW, consumul fiind dublu. Atunci evident că trebuie injecţie de energie electrică de la Cernavodă prin Nuclearelectrica sau de la OMV Petrom Brazi prin termocentrala de acolo.

Consumul e clar că în Bucureşti este mai mare decât producţia de energie şi trebuie să spunem că din cele 858.000 de locuinţe existente în Bucureşti, 560.000 sunt branşate la sistemul centralizat de termie, dar 17 la sută încă folosesc încălziri individuale, restul fiind bazate pe centrale de locuinţă. Clădirile au o eficienţă energerică scăzută, sunt adevărate bule de căldură, ele cresc consumul de energie termică ducând la un randament scăzut. Producţia de dioxid de carbon este sursă de poluare.

În momentul ăsta 2MW reprezintă plata pentru un certificat de dioxid de carbon. Şansa de a face o infrastructură coerentă a fost spulberată. Prin POIM s-au luat în 2020 fonduri nerambursabile, 200 milioane de euro. Din aceste 200 milioane euro bani pierduţi, nu s-au schimbat decât 12 km de conducte, asta în contextul în care proiectul era pe principiul primul venit, primul finanţat.

Ne propunem ca în viitor să reducem preţul gigacaloriei şi asta se va reflecta în buzunarul fiecărui cetăţean prin scăderea plăţii facturii pentru energie termică, să creştem calitatea termoficării, să creştem calitatea serviciilor de termoficare şi să ne aliniem directivelor UE care prevăd că din 2030 se scot de pe piaţă centralele individuale, din 2040 este interzisă folosirea lor şi a altor surse de combustie.

Noi venim cu nişte propuneri, etapizate în trei categorii, primele imediate, în primele 6 luni, după care vor fi măsuri care vor fi luate în primii doi ani şi măsuri pe termen lung. Măsurile imediate privesc fuzionarea ELCEN cu Termoenergetica, este un memorandum semnat la nivel de Guvern, tergiversat prin Consiliul General al Capitalei, este un proces complex, dar care evident este util.

Practic ELCEN este cel care foloseşte gaze pentru a produce energie electrică şi de aici se produce energie termică distribuită de Termoenergetica la consumatori. În Bucureşti, gazele sunt aduse către ELCEN printr-un distribuitor şi nu direct. Numai prin scoaterea acestui distribuitor şi alimentarea directă din reţeaua Transgaz a ELCEN va duce la scăderea costurilor. La CET Vest spre exemplu, conducta care trebuie schimbată pentru a alimenta direct din Transgaz este de 400 metri. Şi acest proiect va începe”, a adăugat managerul Spitalului Universitar de Urgență București.