Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Ce s-a intamplat cu numele mari ale industriei comuniste

Autor: | | 0 Comentarii | 733 Vizualizari

trimite la fier vechi. Fabrici cu care regimul comunist se mandrea au disparut sub lamele buldozerelor, in locul lor ridicandu-se magazine occidentale ori locuinte de lux. Nu lipsesc nici cazurile fericite. Unele intreprinderi, mai norocoase, au inchiriat spatiile in plus, castigand uneori mai mult din afacerile imobiliare decat din productie, care a scazut poate de cateva zeci de ori fata de anii ‘80. In alte cazuri, manageri inteligenti au speculat nevoile pietei si au decis ca e momentul ca

trimite la fier vechi. Fabrici cu care regimul comunist se mandrea au disparut sub lamele buldozerelor, in locul lor ridicandu-se magazine occidentale ori locuinte de lux. Nu lipsesc nici cazurile fericite. Unele intreprinderi, mai norocoase, au inchiriat spatiile in plus, castigand uneori mai mult din afacerile imobiliare decat din productie, care a scazut poate de cateva zeci de ori fata de anii ‘80. In alte cazuri, manageri inteligenti au speculat nevoile pietei si au decis ca e momentul ca, in loc de masini grele, sa fabrice produse textile. In alte uzine, de obicei in cele cumparate de investitori cu nume, cenusiul dominant a fost zugravit in culori vesele, geamurile naclaite de mizerie si cu sparturile acoperite cu placaje ori cartoane au fost inlocuite cu termopane, iar masinile si aparatele depasite au fost trimise la muzeu, in locul lor fiind cumparate utilaje de ultima ora, ce sunt in stare sa produca ieftin si de calitate. Pentru muncitorii ramasi, schimbarea se simte. Pentru ceilalti (cei mai multi, indeobste), care au fost nevoiti sa plece, nostalgia pentru fabrica gri si prafuita, care, totusi, le hranea familiile fara prea multe complicatii, e mai mare decat puterea de a recunoaste ca transformarea ar putea fi spre binele copiilor lor.

Secretul supravietuirii, sa scoti bani din orice

Companiile au rezistat modernizandu-se, diversificandu-si productia si exploatand toate activele

Intreprinderile care au trecut cu bine prin tranzitie lucreaza acum cu oameni mai putini si utilaje mai performante. In plus, si-au diversificat productia si folosesc fiecare spatiu liber pentru a scoate un ban in plus.Bucuresti, 1990. O zi de lucru, la ora 5,30. Sute de mii de muncitori, de la cei de-abia iesiti din scoala profesionala pana la cei aflati in pragul pensiei, se inghesuie in metrou, tramvaie ori autobuze, pentru a intra pe portile uzinelor la ora 6. Moment in care colegii lor din schimbul trei se vor indrepta spre casa, unde se vor cufunda intr-un somn intrerupt, din cand in cand, de rabufniri zgomotoase catre copiii ce fac galagie in fata blocului.Bucuresti, 2004. Tot o zi de lucru, tot ora 5,30. Mijloacele de transport in comun sunt aproape goale, la fel si strazile. De-abia peste aproape doua ore se face cu adevarat aglomeratie. Sute de mii de oameni, cei mai multi tineri, inghesuiti in metrou, tramvaie, autobuze sau prinsi in lungi ambuteiaje la bordul masinilor lor mai mult sau mai putin luxoase, se indreapta spre serviciu. Destui muncesc inca in fabrici, dar din ce in ce mai multi au trecut in spatele birourilor, uneori gazduite chiar de halele industriale unde, in urma cu un deceniu si jumatate, lucrau parintii lor. Valeriu Ionescu, director regional al AIG New Fund Europe, vede aceste transformari ca pe "o solutie facila, fara prea mare valoare adaugata, dar care trebuie exploatata de cei care au un surplus de spatiu".Platforma Semanatoarea, de pilda, gazduieste acum peste 40 de firme cu obiecte de activitate dintre cele mai diverse. "Erau foarte multe cladiri libere, care s-ar fi degradat. Am infiintat o societate, Semaparc, care administreaza aceste active, iar banii obtinuti astfel - 2,5 milioane de euro in 2002 si 2003 - sunt reinvestiti in renovarea spatiilor si a infrastructurii", explica Dorinel Cazacu, director general al MYO-O SA, firma care a cumparat in 1999 celebra uzina bucuresteana.Dar asta nu inseamna ca activitatea de baza a fost abandonata. "Daca in 1990 erau 7.500 de angajati si se produceau 3.500 de combine pe an, inainte de privatizare ramasesera 800 de angajati, din care multi portari, pompieri ori femei de serviciu, iar timp de doi ani nu se vanduse nici o combina", spune Cazacu. Acum, cei 350 de angajati fabrica circa 300 de combine pe an, iar din 2004 este proiectata o diversificare a productiei, care sa se orienteze si spre micul fermier.Desi a fost prima intreprindere privatizata in Romania prin oferta publica de actiuni, in 1993, Fabrica de bere Ursus din Cluj a reusit sa treaca cu bine peste toate dificultatile intampinate. "Am trait o experienta unica, iar angajatii, desi nu stiau exact despre ce este vorba, au fost alaturi de noi de cele mai multe ori,", spune Octavian Buzoianu, vicepresedintele Companiei de Bere Romania SA. Preluata de South African Breweries in 1997, firma clujeana a ajuns, dupa investitii de zeci de milioane de dolari, sa produca astazi de aproape cinci ori mai mult decat in perioada comunista. Daca in 1990 intreprinderea avea circa 400 de angajati, in cele trei fabrici ale CBR lucreaza acum cam 1.000 de oameni.si exemplele nu se opresc aici. "Au avut succes companiile care au fost achizitionate de oameni care nu au dorit doar sa scoata un profit rapid, ci au venit cu bani si cu management profesionist", crede Cornel Marian, director de investitii al Oresa Ventures.In Timisoara, de pilda, functioneaza acum cu succes Detergenti SA, preluata de Procter & Gamble, si cunoscuta fabrica Elba, devenita acum Philips Lighting. La Cluj, Napolact exporta telemea, cascaval, parmezan in Uniunea Europeana, SUA si Australia, iar Tehnofrig exporta in Austria, Italia, Germania si SUA diferite subansamble, succesul firmei datorandu-se in special informatizarii.La Craiova, Daewoo, care a atins anul trecut o cota de piata de 20%, alimenteaza si o serie de afaceri pe orizontala. Doar ca expirarea licentei in 2005 s-ar putea transforma intr-un dezastru daca nu apare un investitor. Singurul succes notabil e Intreprinderea de Utilaj Greu, actualmente Popeci - Utilaj Greu (noul proprietar e Constantin Popeci). In mai putin de un an, productia pentru export a crescut cu 30%, iar numarul de angajati a sporit cu aproape 200.Ceva mai putine sunt reusitele in estul tarii. La Iasi, producatorul de electronice si electrocasnice Tehnoton a fost preluat de omul de afaceri Maricel Popa, care a investit in retehnologizare peste doua milioane de euro si a diversificat productia, mergand de la televizoare si aragazuri pana la mase plastice, restul marilor privatizari fiind prea recente pentru a se vedea rezultatele. Un alt succes e preluarea santierului naval din Mangalia de catre Daewoo Heavy Industries, care a insemnat modernizarea si obtinerea unor contracte "grele".

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.