Comisia Europeană informează printr-un comunicat de presă că a adoptat marţi programul de lucru pentru 2022, care stabileşte următoarele etape ale agendei sale îndrăzneţe şi transformatoare către o Europă post-COVID-19 mai verde, mai echitabilă, mai digitală şi mai rezilientă, inclusiv o economie în serviciul cetăţenilor, care include o iniţiativă privind un venit minim adecvat.

Astfel, conform sursei citate, în 2022, Comisia vrea să ia măsuri pentru transpunerea în realitate a celor şase obiective ambiţioase emblematice. Mai exact, este vorba despre: o economie în serviciul cetăţenilor, un Pact verde european, o Europă pregătită pentru era digitală, o Europă mai puternică pe plan internaţional, promovarea modului nostru de viaţă european şi un nou elan pentru democraţia europeană.

În același timp, Executivul comunitar este de acord cu o economie în serviciul cetățenilor. Astfel, odată cu accelerarea redresării şi cu revenirea activităţii economice la nivelurile de dinainte de criză, trebuie să ne gândim la modalităţi care să confere economiei noastre sociale de piaţă o mai mare rezilienţă.

Sursa citată precizează că în 2022, Comisia se va baza pe Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale pentru a asigura locuri de muncă de calitate, condiţii de muncă echitabile şi un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată, şi va prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătăţire a protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă.

Totodată, pentru a sprijini politicile statelor membre, Comisia va consolida plasele de siguranţă socială esenţiale pentru amortizarea şocurilor economice, aceasta urmând să prezinte o iniţiativă privind un venit minim adecvat.

„Având în vedere că sectorul financiar este esenţial pentru redresarea economică, vom prezenta, de asemenea, propuneri privind plăţile instant pentru a promova acceptarea deplină a acestora în UE şi vom facilita accesul întreprinderilor la capital în UE. Odată ce se va găsi o soluţie globală privind reforma cadrului internaţional de impozitare a societăţilor, Comisia va asigura punerea în aplicare rapidă şi coerentă a acesteia în întreaga UE”, se menţionează în comunicat.

Ce se întâmplă cu Pactul verde european

Pactul verde european nu rămâne uitat. Comisia anunță că în 2022 va continua să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Totodată, pe lângă pachetul său inovator intitulat „Pregătiţi pentru 55”, prezentat în 2021 ca parte a Pactului verde european, un obiectiv revoluţionar, Comisia va propune un cadru de reglementare pentru certificarea absorbţiilor de carbon.

În același timp, Comisia anunță că va lua măsuri suplimentare în direcţia mobilităţii cu emisii zero, de exemplu prin revizuirea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele; va urmări planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării pentru a îmbunătăţi calitatea apei şi a aerului; va stabili noi norme privind utilizarea durabilă a pesticidelor şi va promova economia circulară prin consolidarea dreptului de a repara produsele, pentru a se evita înlocuirea acestora.

Totodată, Executivul comunitar își dorește să mobiliza resurse, pe lângă Fondul pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice deja propus, dublând astfel finanţarea externă pentru biodiversitate. Un alt factor important îl reprezintă obligaţiunile verzi, care vor juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai important şi vor transpune în realitate angajamentul de a plasa finanţarea durabilă în avangarda eforturilor de redresare ale UE, se subliniază în comunicat.

Digitalizarea nu a fost nici ea uitată și ete o prioritate în 2022. Potrivit sursei citate, având în vedere că pandemia a fost un catalizator pentru accelerarea digitalizării lumii, Comisia îşi va continua traiectoria către deceniul digital pentru a realiza transformarea digitală a UE până în 2030. Piaţa unică rămâne esenţială pentru inovarea Europei şi, prin urmare, Comisia a propus o nouă perspectivă asupra politicii în domeniul concurenţei şi va prezenta un instrument pentru situaţii de urgenţă al pieţei unice pentru a preveni perturbările viitoare.

UE devine digitală până în 2030

Pentru a aborda preocupările stringente legate de furnizarea de semiconductori de care depind soluţiile digitale, va adopta Actul european privind cipurile cu scopul de a promova un ecosistem de ultimă generaţie şi de a dezvolta noi pieţe pentru tehnologii europene inovatoare.

Totodată, Executivul comunitar mai are în plan propunerea unui Act european privind rezilienţa cibernetică pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică şi va începe să construiască sistem global de comunicaţii securizate bazat pe spaţiu al UE pentru a furniza, la nivelul UE, o conectivitate în bandă largă şi comunicaţii independente securizate statelor membre. Măsurile de facilitare a asimilării competenţelor digitale în şcoli şi în învăţământul superior vor fi, şi ele, prioritare.

Comisia Europeană își dorește o Europă din ce în ce mai puternică pe plan internațional. În acest context, Executivul comunitar continuă să consolideze statutul unic al UE de lider mondial. În cursul anului viitor, Comisia va prezenta o nouă strategie intitulată „Portalul mondial” (Global Gateway) pentru a construi parteneriate în materie de conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerţului şi a investiţiilor. Până la sfârşitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declaraţie comună UE-NATO, iar Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării.

În ceea ce privește tranziția energetică globală şi a unor oceane mai sănătoase, vor fi prezentate o nouă strategie privind angajamentul internaţional în domeniul energiei şi un plan de acţiune privind guvernanţa internaţională a oceanelor.

Promovarea modului de viață european este un alt subiect care face parte din programul Comisiei. În acest context, CE va lansa o nouă iniţiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Orientare – Învăţare – Specializare – Reuşită), care să îi ajute pe tinerii europeni defavorizaţi care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare să dobândească experienţă profesională în străinătate, beneficiind de sprijinul social necesar. Pentru a se asigura că tinerii dispun de capacitatea de a modela viitorul, Comisia a propus ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului. Obiectivul final este integrarea lor în sistemul de educaţie şi de formare profesională sau găsirea unor locuri de muncă de calitate.

În plan, Comisia Europeană vrea să prezinte o strategie a UE pentru universităţi şi va propune modalităţi pentru o cooperare transnaţională mai profundă şi mai durabilă în învăţământul superior.

Strategia post-pandemie

Având în vedere efectele pandemieid e coronavirus, Comisia vrea să prezinte și o strategie europeană privind serviciile de îngrijire pentru a îmbunătăţi în mod global aceste servicii, de la îngrijirea copiilor la îngrijirea pe termen lung.

Astfel, pentru a consolida în continuare uniunea europeană a sănătăţii, Comisia va garanta accesul la medicamente de înaltă calitate la preţuri accesibile, propunând un nou cadru pentru un sector farmaceutic dinamic al UE, va prezenta o revizuire a legislaţiei privind medicamentele pentru copii şi pentru bolile rare şi va consolida acţiunile de screening şi diagnosticare precoce a cancerului, datorită cărora pot fi salvate vieţi, prin intermediul unei recomandări privind screeningul pentru depistarea cancerului.

Un alt subiect important este cel care vizează asigurarea egalităţii pentru toţi. În acest sens, vor fi propuse măsuri de îmbunătăţire a recunoaşterii filiaţiei între ţările UE. De asemenea, va fi prezentată o iniţiativă privind exodul creierelor şi atenuarea provocărilor asociate cu declinul populaţiei, care va identifica posibile soluţii, informează Comisia Europeană.

De menționat este faptul că, programul de lucru al Comisiei conţine 42 de noi iniţiative de politică circumscrise tuturor celor şase obiective ambiţioase emblematice menţionate în Orientările politice ale preşedintei von der Leyen şi se bazează pe discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Acesta reflectă, de asemenea, lecţiile învăţate din criza fără precedent cauzată de pandemie, acordând în acelaşi timp o atenţie deosebită tinerei generaţii şi propunând ca 2022 să fie Anul european al tineretului.

Ursula von der Leyen susține că anul trecut Comisia a realizat care sunt provocările și în fața a ce poate reacționa, iar acest spirit trebuie să fie continuat și în viitor.

„Anul trecut ne-a arătat care sunt provocările cărora le putem face faţă şi ce putem realiza pentru cetăţenii europeni atunci când acţionăm împreună. Trebuie să continuăm în acelaşi spirit anul viitor, de exemplu să punem în aplicare politicile în direcţia realizării, până în 2050, a neutralităţii climatice în Europa, să ne modelăm viitorul digital, să ne consolidăm economia socială de piaţă unică şi să ne apărăm valorile şi interesele, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

Capacitatea combinată a bugetului pe termen lung al UE şi a NextGenerationEU, care, împreună, pun la dispoziţie 2 018 mii de miliarde EUR, va contribui la construirea unei Europe mai bune şi mai moderne”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.