Mircea Fechet: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă şi incluzivă
Ministrul Mediului, Mircea Fechet a aubliniat importanța unei tranziții echitabile și incluzive către neutralitatea climatică. El a spus că este crucial să se ia în considerare impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care ar putea fi afectate.
Conform unui comunicat emis de minister, pe agenda Consiliului se află subiecte de discuție deosebit de importante. Printre ele se numără Directiva-cadru privind gestionarea deșeurilor, reducerea poluării cu microplastice și stabilirea obiectivului climatic pentru anul 2040.
„Este important să ne asigurăm că tranziţia către neutralitatea climatică este echitabilă şi incluzivă, ţinând cont de impactul socio-economic asupra comunităţilor, lucrătorilor şi industriilor care pot fi afectate. Alte principii importante care sunt avute în vedere în analiza internă sunt eficienţa costurilor, competitivitatea industriei, preţuri accesibile la energie şi flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanţele naţionale diferite. Atât pentru industrie, în special cea energo-intensivă, dar şi alte sectoare va trebui să identificăm instrumente financiare adecvate şi suficiente pentru a putea, pe de o parte, atenua impactul tranziţiei la nivelul gospodăriilor vulnerabile şi, pe de altă parte, culege beneficiile economice ale acesteia. Este vital ca aceste instrumente financiare să asigure o distribuţie regională echitabilă”, a precizat Fechet.
Ținte ambițioase privind deșeurile alimentare
Referitor la propunerea de modificare a directivei privind deșeurile, ministrul Mediului a anunțat că România susține obiectivele revizuirii Directivei-cadru privind deșeurile.
„Referitor la deşeurile alimentare, considerăm că ţintele propuse sunt ambiţioase, dar esenţiale pentru promovarea durabilităţii, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deşeuri precum şi pentru contribuţia la obiectivele de dezvoltare durabilă. Îndeplinirea acestora va necesita eforturi concertate în mai multe sectoare, investiţii în infrastructură şi tehnologie şi o schimbare atât în comportamentul consumatorilor, cât şi în practicile de afaceri”, a subliniat şeful de la Mediu.
De asemenea, Mircea Fechet a precizat că, în contextul deșeurilor textile, România se confruntă cu problema transportului de textile uzate. Acestea, de fapt, reprezintă „deșeuri disimulate în transport”. Adoptarea rapidă a unor reguli care să stabilească criteriile pentru încetarea calificării lor drept deșeuri ar sprijini dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand. Asta va încuraja întreprinderile și consumatorii să se implice într-o astfel de piață. Această măsură ar putea stimula economiile locale și ar putea promova practicile de consum durabil.
„Fast fashion” câștigă în popularitate
În cadrul întâlnirii, România a exprimat aprecierea pentru inițiativa de a stabili responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR). Pentru a încuraja producătorii să proiecteze produse ce pot fi mai ușor reutilizate, reciclate și eliminate într-un mod ecologic.
„Direcţia în care merg discuţiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esenţiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de fast fashion care a câştigat popularitate în industria modei (haine la preţuri mici şi în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conştientizarea consumatorilor şi cooperarea globală. Această abordare cu mai multe faţete poate atenua în mod semnificativ impactul deşeurilor textile asupra mediului”, a punctat Mircea Fechet.
Pentru prevenirea pierderilor de granule din plastic, în scopul reducerii poluării cu microplastice, ministrul român al Mediului a subliniat sprijinul României pentru obiectivul propunerii de Regulament. Acesta va contribui la prevenirea pierderilor de granule de plastic și la reducerea impactului lor asupra mediului și sănătății umane.
România stimulează reducerea consumului de apă
Conform informațiilor furnizate, în ceea ce privește reziliența în gestionarea apei, România va implementa un mecanism economic specific pentru a stimula reducerea consumului de apă și pentru a promova reutilizarea apei acolo unde este posibil.
De asemenea, în legătură cu necesitatea unei tranziții echitabile în regiunile afectate de decarbonizare, ministrul Mediului a subliniat că procesul de trecere la neutralitatea climatică până în 2050 implică transformări semnificative în aceste regiuni. Prin urmare, este crucial să se inițieze un dialog anticipat cu privire la nevoile de investiții și sprijin financiar pentru aceste regiuni, în cadrul viitorului cadru financiar multianual.
Ministerul Mediului a menționat că discuțiile delegațiilor vizează, de asemenea, mai multe aspecte legislative și de politică, printre care un cadru de monitorizare pentru pădurile europene reziliente, gestionarea riscurilor climatice în scopul protejării oamenilor și prosperității, implementarea Planului național pentru energie și climă, aplicarea unor controale mai stricte asupra exporturilor de textile uzate către țările în curs de dezvoltare, precum și propunerea de Regulament privind materialul de reproducere a plantelor, având în vedere importanța micilor fermieri și a rețelelor de fermieri în asigurarea securității alimentare prin reglementarea durabilă a semințelor la nivelul UE.
