Raportul CSAT dezvăluie planurile serviciilor secrete din Rusia pentru România
România a fost ţinta atacurilor serviciilor de informaţii străine în 2023, în special din partea Rusiei. Totul reiese clar din cel mai nou raport publicat de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).
Reamintim că acest organism este condus de preşedintele României şi din el mai fac parte prim-ministrul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, şeful Statului Major al Apărării, SRI şi alţii (vezi aici lista completă). CSAT este responsabil cu coordonarea politicii de apărare a României.
Revenind la planurile Rusiei, dezvăluite de CSAT, raportul citat indică faptul că Moscova a reprezentat principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din această parte a Europei.
Acţiunile decise de regimul lui Vladimir Putin au adus după sine provocări de natură militară. Federaţia Rusă îşi doreşte menţinerea și consolidarea influenței în statele din această zonă, cât și proiectarea propriilor ambiții geopolitice.
Iată şi principalele riscuri pentru România, ca urmare a conflictului militar ce are loc între Rusia şi Ucraina:
- număr crescut de incidente militare;
- atacuri cibernetice provenite din Rusia;
- agenţi ai serviciilor secrete ruse s-ar putea infiltra printre refugiații ucraineni ce ajung în România;
- amenințările de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina ar putea fi exportate;
- ar putea avea loc atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei. Totodată, ar putea fi vizată şi infrastructura românească de producție de tehnică și echipamente.
Obiectivele Moscovei. Ce instituţii doreau să penetreze din punct de vedere informativ?
După cum spuneam, România a fost ţinta serviciilor de informaţii considerate „ostile” de către statul român. În raportul CSAT, se enumeră care au fost principalele obiective ale acestor servicii.
S-a încercat pătrunderea informativă în instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității, cu intenția de a obține informații relevante. S-a dorit colectarea de informații despre măsurile luate de România în contextul conflictului din Ucraina, inclusiv exercițiile naționale și multinaționale, prezența aliată pe teritoriul național, echipamentul și tehnologia folosite.
De asemenea, servicii de informaţii ostile au plănuit intrarea în infrastructurile critice de comunicații și informatică. În final, s-a dorit şi subminarea încrederii românilor în forțele armate și aliați, în procesul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin dezinformare și propagandă.
Nici Republica Moldova nu este ferită de probleme
Raportul CSAT vorbeşte şi despre riscurile asociate unor intervenţii ale Rusiei în Republica Moldova.
Ţara vecină trebuie să îşi menţină guvernarea pro-europeană şi un traseu occidental ireversibil, subliniază instituţia de la Bucureşti.
„Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin.
În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”, indică sursa citată.
