CCR consideră că Legea salarizării se îndepărtează de obiectivele urmărite

CCR este de părere că Legea Salarizării, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mare parte de obiectivele urmărite. Ce alte nereguli a descoperit CCR?

CCR este de părere că legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se îndepărtează „în mod substanţial” de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă.

Acest aspect face parte din motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a admis sesizarea liberalilor asupra actului normativ.

„Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează cu privire la dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Curtea observă că aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, vizând majorări salariale pentru mai multe categorii profesionale.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor modifică obiectul de reglementare al legii şi schimbă configuraţia actului normativ. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea statuează că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din examinarea dispoziţiilor deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că majoritatea covârşitoare a soluţiilor adoptate de Camera decizională nu a făcut obiectul iniţiativei legislative şi nu a fost dezbătută în prima Cameră sesizat”, se arată în motivare.

Ce spun judecătorii CCR

Totodată, judecătorii de la CCR sunt de părere că, Camera Deputaţilor, adoptând Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi filosofia legii, contrar art.61 din Constituţie.

În același timp, în motivarea CCR, curtea mai constată că legea adoptată de Camera Deputaţilor se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi, şi anume exceptare de la afişarea publică a listei funcţiilor din categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Serviciului Român de Informaţii, precum şi a datelor privind drepturile salariale sau băneşti acordate, aferente acestor funcţii.

„Pentru toate aceste argumente, Curtea reţine că legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât, pe de o parte, relevă existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, se abate de la obiectivul urmărit de iniţiatorii propunerii legislative şi respectat de prima Cameră sesizată. Aşadar, Curtea constată că Parlamentul nu a respectat procedura constituţională şi regulamentară de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fapt ce determină neconstituţionalitatea acesteia, în integralitatea sa, prin raportare la dispoziţiile art.61 alin.(2) din Legea fundamentală”, se afirmă în document.

O finanțare incertă

În același document, CCR mai arată că legea a fost adoptată cu o finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv. Mai exact, se pare că toate cheltuielile ”grevază asupra bugetului de stat”.

„Întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern şi după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale.

Neîndeplinirea obligaţiei preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de solicitare a informării din partea Guvernului, potrivit prevederilor art.111 alin.(1) din Constituţie, precum şi inexistenţa unei fişe financiare întocmite de către această din urmă instituţie, conform art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, conduc la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării Legii pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Camera decizională a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare întemeindu-se pe o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv”, spune instanţa constituţională.