Dublată de prelungirea taxării inverse la cereale, decizia de reducere a TVA la pâine de la 24% la 9% ar trebui să reducă evaziunea fiscală în domeniu (conform estimărilor principalilor jucători din piață, 60% -70% din piața pâinii este la negru). Autoritățile speră că implementarea acestei măsuri va conduce la o reducere de până la 20% a evaziunii fiscale la 6-8 luni de la aplicare. Odată cu impactul pozitiv al scăderii prețului la pâine (există un acord între Guvern, patronate și marii retaileri distribuitori că prețul va fi redus cu 10-15% din 1 septembrie), inflația și chiar creșterea economică vor cunoaște modificări.  
Măsura de reducere a TVA la pâine la 9% ar putea aduce o scădere de circa 0,7 puncte procentuale a inflaţiei la sfârşit de an, presupunând că aceasta rezultă într-o scădere de 10% în preţul pâinii în septembrie, se arată într-un raport al ING Bank România. Numai că, pentru a putea lua această decizie, Guvernul a trebuit să înlocuiască veniturile care vor dispărea de la buget (circa 80 de milioane de lei în ultimele patru luni ale acestui an) cu majorarea altor taxe: accizele de pe piața luxului (bijuterii, blănuri, autoturisme cu motorul de peste 3000 de cmc) și cele pentru alcool. Dacă piața luxului are încă dimensiuni reduse în România, creșterea cu 33% a accizei percepute pe hectolitru de alcool pur (cea mai mare majorare de până acum), va afecta un domeniu de dimensiuni mult mai mari, cu un nivel uriaş al evaziunii. În acest context, se pune întrebarea care va fi, de fapt, nota de plată în acest caz.
După calculele expertului în fiscalitate Gabriel Biriș, „Finanțele vor recupera prin «albirea» pieței (estimez că doar 25% din evazioniști vor renunța la fraudarea statului) circa 100 de milioane de lei, pe întreg lanțul de producție“. La aceștia se vor adăuga probabil alți 50-60 de milioane de lei care s-ar întoarce la buget sub formă de impozit pe profit suplimentar (reducerea TVA la pâine va conduce probabil și la creșterea profitabilității). În total vorbim de un câștig de aproximativ 35 de milioane de euro. Statul face un efort bugetar de 80 de milioane de lei și speră să câștige 252 de milioane de lei din taxarea „luxului“ în 2013.
Romulus Dascălu, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Alcoolului GARANT, arată că anual guvernul pierde circa 750 de milioane de euro pe an din accize și TVA pe care nu le încasează de la jucătorii de pe piața neagră a băuturilor spirtoase. Aceasta reprezintă 60% – 70% din total. „Majorarea nivelului accizei va duce la creşterea evaziunii fiscale în domeniu până la pragul de 90% și la o creștere a prețurilor de 25%-40%“, a declarat Dascălu. În acest context, pierderile ANAF din neîncasarea accizelor și a TVA-ului se vor majora cu peste 200 de milioane de euro.
Piața bijuteriilor din aur și a ceasurilor de lux din România este estimată la 230 milioane de euro, fiscalizată în proporție de 70%. Problema aici este dată de faptul că, accizarea aurului este o procedură nearmonizată cu cerințele Uniunii Europene, practicată doar de Lituania. Accizarea acestor produse ar putea atrage amendarea României de către UE și alungarea cumpărătorilor către piața externă.  
Bugetul pierde 170 mil. euro pe an

În concluzie, statul va câștiga probabil capital electoral și circa 60-70 de milioane de euro rezultați din aplicarea noilor măsuri (106 milioane de euro anual din noile accize plus 35 milioane de euro din albirea pieții pâinii, inclusiv impozitul pe profit suplimentar minus 77 pierderea anuală la buget rezultată din reducerea TVA), dar va pierde circa 250 de milioane de euro din creșterea evaziunii fiscale pe piața alcoolului. În plus, o nouă taxă auto pentru o piață în declin
accentuat.

250  mil. euro va pierde statul din creșterea pieței negre, stimulată de accizele mari

70 mil. euro va câștiga bugetul de stat prin reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%

Poate se vor compensa cheltuielile, dar cu probleme imense pentru piața luxului și încă un bobârnac dat pieței auto.

Gabriel Biriș, specialist fiscalitate

Este o măsură care crează un mediu concurențial corect și o puternică lovitură împotriva evaziunii fiscale.
Cătălin Grigoriu, acționar Pambac

Creșterea prețurilor cu până la 40% și a evaziunii fiscale până la 90% sunt efectele majorării accizei la alcool.
Romulus Dascălu, Garant


Te-ar putea interesa și: