Zonele cu potenţial turistic s-au dovedit un magnet pentru orăşenii aflaţi în căutarea unor refugii. Unul dintre efecte: vânzările de case din lemn au crescut puternic, stimulate de preţurile convenabile.

Silviu Dumitru este economist la un mare retailer din Ploieşti. În urmă cu doi ani, şi-a construit o casă din lemn pe un teren din zona Bran. A lucrat de unul singur întrucât banii de care dispunea nu erau suficienţi pentru a angaja o firmă specializată. Lemnul a fost cumpărat de la depozitele din zonă, iar arhitectura casei a fost inspirată din modelele de locuinţe americane găsite pe internet. În total, la finalul celor trei luni şi jumătate, cât a durat construcţia, proiectul l-a costat între 8.000 şi 10.000 de euro, evident, la preţurile din 2005. Dacă ar fi să o vândă acum, ar obţine pe cabană în jur de 40.000 de euro. Dar nu are de gând să o facă, fiind foarte mulţumit de confortul oferit şi de privelişte.

La o casă de vacanţă din lemn visează mulţi orăşeni, mai ales că, între timp, oferta de locuinţe s-a diversificat foarte mult. În zonele de munte se realizează adevărate ansambluri rezidenţiale ce includ astfel de imobile, dar foarte multe asemenea construcţii pot fi văzute şi în localităţile limitrofe Bucureştiului, precum Corbeanca, Mogoşoaia sau Snagov. Atractiv este preţul, aflat uneori şi la jumătatea celui pentru o locuinţă clasică realizată din beton şi cărămidă. Un alt atu major este rapiditatea cu care se construieşte: în maximum şase luni, o astfel de casă este gata, cu tot cu finisaje, pentru un preţ mediu de maximum 500 – 600 de euro/mp. Dar, la acest preţ trebuie adăugate şi cheltuielile cu terenul, fundaţia, plus cele cu utilităţile. Şi în aceste condiţii, însă, casele din lemn sau cu structură din lemn au preţuri convenabile.

O altă noutate în ceea ce priveşte casele din lemn este prelungirea perioadei de folosire, de la 20-30 de ani la 50 de ani, datorită noilor tehnologii şi materiale folosite de producători. Un asemenea imobil poate fi construit atât la faţa locului, cât şi în ateliere (structura), pentru a fi ulterior transportat în zona unde va fi amplasat.

Andrei Boicu, reprezentant al companiei Monolit din Gheorghieni, spune că pe piaţa construcţiilor se remarcă o puternică tendinţă de creştere a consumului de material lemnos. „Procentual, creşterea cererii de astfel de materiale în ţară a fost anul acesta de 400% faţă de anul precedent“, precizează Boicu. „Concret, în cazul nostru, construcţia de case, în 2007, a presupus producerea a 500 metri cubi de cantitate netă de material lemnos (circa 15 case).

În 2008, ne aşteptăm ca cererea să fie de circa 1.000 metri cubi pentru case (25-30 de unităţi)“, susţine acesta. La rândul său, Neoconstruct din Câmpina construieşte case cu preţuri cuprinse între 36.000 de euro şi 135.000 de euro. „Comenzile primite cresc cu cel puţin 50% de la un an la altul“, afirmă oficialii companiei. Statisticile oficiale arată că, în 2005, 56% din locuinţele construite în România erau clasice (beton, cărămidă), circa 16%, din cărămidă şi lemn, iar puţin peste 22% au fost ridicate din materiale uşoare (chirpici, paiantă, stuf sau lemn). „Cred că în 20 de ani, vom avea o piaţă a construcţiilor în care lemnul va reprezenta 5%-10% din totalul materialelor de construcţii folosite“, conchide Andrei Boicu.

Analiştii imobiliari consideră că preţurile din ce în ce mai ridicate ale caselor tradiţionale vor determina ca o parte a celor interesaţi să-şi achiziţioneze o locuinţă să se îndrepte către acest tip de construcţie. Piaţa caselor din lemn creşte anual cu circa 25-30%, aproape dublu faţă de cea a locuinţelor clasice.

Lemn de 1.000 de ani

79-8771-49_casa_niderost.jpgCea mai veche casă din lemn este Niderost, construită în 1176 în Elveţia. În 2002, proprietarul a intenţionat să demoleze imobilul, fiind însă împiedicat de autorităţi. Ulterior, casa a fost desfăcută bucată cu bucată, apoi depozitată în vederea restaurării. În prezent, acest imobil se află încă în depozit.

Avantaje

• Procese de prelucrare puţin poluante.
• Adaptabilitate uşoară la orice formă şi structură
• Uşurinţă în prelucrare şi modelare, posibilitate de reutilizare şi/sau de reciclare
• Preţ scăzut
• Termen scurt de finalizare (maximum şase luni)
• Degradare mai lentă decât a locuinţelor clasice.

Dezavantaje

• Necesitatea de protejare împotriva factorilor de mediu (în special ultraviolete)
• Risc de distrugere totală în caz de incendiu
• Necesitatea izolării fonice a podelelor
• Costuri suplimentare pentru ignifugarea materialului lemnos
• Sunt destul de greu de revândut.

Te-ar putea interesa și: