Tendinţa începută în ianuarie la câteva bănci s-a generalizat pe aproape întreaga piaţă: dobânzile la creditele pe card au coborât sub cele practicate la împrumuturile clasice de consum.
Timpurile când creditul de nevoi personale era vedeta băncilor din România, iar cardul de credit, doar o alternativă extrem de costisitoare au trecut. Pe modelul majorităţii ţărilor din zona euro şi, mai ale al Statelor Unite ale Americii, cardul ar putea înlocui, cel puţin în parte, împrumuturile clasice. „În paralel cu creşterea gradului de educare şi a comportamentului financiar, vor migra spre utilizarea cardurilor de credit în acele activităţi şi necesităţi pentru care acestea au fost create: călătorii, bilete de avion, cumpărături la comercianţi sau plăţi în universul online“, crede Anca Bidian, directorul brokerului Kiwi Finance. O astfel de evoluţie ar fi una logică, mai ales că, din acest punct de vedere, România este codaşă în Uniunea Europeană.
Comportament diferit
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, în ţările din zona euro, aproape 40% din totalul cumpărăturilor sunt făcute cu cardul. În Germania, de exemplu, ponderea sare de 60%, iar în Grecia ajunge la 55%. În SUA, o singură persoană deţine, în medie, nu mai puţin de 12 carduri.
În România, utilizarea cardului la comercianţi nu reuşeşte să sară de 25%, în timp ce ponderea overdrafturilor în totalul cardurilor emise nu depăşeşte 10%. „Deşi nu reprezintă chiar acelaşi lucru, cred că se poate spune că împrumutul de nevoi este atacat de cardul de credit. Mai ales dacă mă gândesc la ce se întâmplă în Statele Unite sau chiar în unele ţări europene, acolo unde cardul este rege“, spune Ruxandra Andrei, director adjunct la portalul financiar www.finzoom.ro. Succesul cardului în România depinde însă şi de alţi factori cum ar fi gradul de educaţie financiară sau cultura românilor.
Analiza comportamentului populaţiei din ţări cu istoric şi cultură financiară arată situaţii foarte diferite. De la o medie de 10-12 carduri/persoană şi utilizarea lor în activităţi cotidiene în SUA şi Canada, la sub un card pe persoană, utilizat strict în călătorii şi cazuri excepţionale în unele ţări din Europa de Vest. Potrivit Ancăi Bidian, premisele care au determinat astfel de comportamente ţin de cultură, istorie, valori, model economic. De aceea, modul de dezvoltare în România rămâne deschis unei palete largi de modele validate.
Avantaje pe termen scurt
Cardurile de credit au avantaje certe faţă de creditul de nevoi personale, mai ales pe termen scurt. În acest moment, putem vorbi chiar despre costuri mai reduse în cazul cardurilor dacă suma retrasă este returnată în perioada de graţie. Cea mai mică dobândă la un card de credit o găsim, în prezent, la BRD Punct Card, unde Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este de 18,3% pe an. Prin compraţie, cel mai avantajos credit de nevoi personale în lei, pentru că în cazul cardurilor finanţările sunt exclusiv în lei, are o dobândă de 19,5% pe an şi este oferit de Banca Transilvania. Între cele două metode de finanţare există însă o diferenţă importantă: procesul de aprobare poate dura până la o lună în cazul creditului clasic, în timp ce cardul de credit poate fi obţinut în mai puţin de o săptămână.
În cazul descoperitului de cont, procedurile sunt chiar mai simple, solicitantul netrebuind decât să depună o cerere la angajator, care va demara mai departe toate procedurile în numele angajatului. Prin această metodă se pot împrumuta până la şase salarii nete. Cardul emis de BRD oferă şi o perioadă de graţie de 60 de zile, timp în care clientul poate returna banii cheltuiţi fără a plăti dobândă. Atenţie însă, cardul de credit poate ajunge şi foarte scump. „Cu titlu de exemplu, dacă achităm doar suma minimă datorată la un card de credit, în şapte ani, datoria pe principal se dublează. Scopul şi utilizarea cardului sunt create şi concepute în principal pentru cumpărături şi doar în cazuri de extremă necesitate pentru retragere de numerar“, arată şefa Kiwi Finance.
O piaţă în creştere
Spre deosebire de piaţa creditelor de consum, care a scăzut aproape lună de lună de la începutul anului, cardurile par să prospere în continuare. La jumătatea anului, numărul cardurilor emise ajunsese la 24 de milioane, în creştere cu aproape 3% faţă de începutul anului, potrivit datelor BNR. Mai mult, pe segmentul cardurilor de credit, tranzacţiile crescuseră în primele şase luni de la 547 de milioane de lei la aproximativ 572 de milioane de lei.
Card de credit
Cardul de credit poate fi obţinut în mai puţin de două săptămâni. Dacă este vorba despre un descoperit de cont, procedurile nu durează mai mult de cinci zile. În plus, băncile oferă o perioadă de graţie de până la 60 de zile, în care clientul poate returna integral, fără dobândă, suma utilizată din linia de credit aprobată de bancă
Credit de consum
Creditul clasic de nevoi personale este foarte greu de accesat astăzi. Majoritatea băncilor care nu au renunţat încă la acest produs cer dobânzi care depăşesc uneori 35% pe an, analizând dosarul clientului în amănunt. Intervalul de timp care se scurge între depunerea cererii şi aprobare ajunge la 30 de zile
