Deschiderea primei cafenele Starbucks la Bucureşti, anul trecut, a transmis competitorilor aflaţi încă în expectativă mesajul că s-ar putea să rateze o mare oportunitate. Efectul? Coffee Republic a şi aterizat în România. Who’s next?
O taxă de franciză de 100.000 de lire sterline, o investiţie de 150.000 de euro pentru amenajări şi mult efort în găsirea angajaţilor potriviţi sunt ingredientele care au ca rezultat inaugurarea oficială, în aceste zile, a primei cafenele Coffee Republic la Bucureşti. Compania Krrus Holdings, cea care deţine master franciza pentru ţara noastră, intenţionează ca, până anul viitor, să deschidă încă patru astfel de cafenele. „Prima unitate va fi deschisă în Băneasa Shopping City, unde există şi câte un Coffee Heaven, Nescafe şi Gloria Jean’s”, a declarat, pentru Capital, Imran Aziz, business managerul pentru Coffee Republic în România. „Cred că astăzi, orice locaţie am alege, vom avea concurenţă din plin, fiind înconjuraţi de alte cinci-şase cafenele”, continuă el. Şi, dacă în mod normal această afirmaţie descrie o piaţă aglomerată, când vine vorba de cafenele nu este deloc aşa, toţi concurenţii considerând că în Bucureşti mai este loc suficient pentru nume noi. „Considerăm că există loc pe piaţă pentru competiţie, ceea ce va aduce, cu siguranţă, o mulţime de beneficii consumatorilor, lucru care ar trebui să fie principalul obiectiv al fiecărui jucător de pe această piaţă”, spune şi Viorel Stoiean, director la Marinopoulos, compania care deţine, printr-un joint-venture cu Starbucks Coffee Company, cafenelele Starbucks de pe piaţa românească.
Şi, ca un argument suplimentar, fiecare dintre aceste cafenele se poziţionează diferit pe piaţă, având produsele diferite şi, prin urmare, publicul său fidel. „Din moment ce Gloria Jean’s se poziţionează pe segmentul de piaţă al cafelelor gourmet şi din moment ce suntem singuri pe acest segment (folosim exclusiv cafea arabică şi doar 2% din producţia mondială corespunde standardelor noastre ridicate), şi clientela este, evident, consecinţa acestui fapt”, explică Adrian Turcu, director comercial la Gloria Jean’s Coffees, reţea care tocmai se pregăteşte să deschidă prima sa cafenea din Piteşti. În schimb, Coffee Republic susţine că specificul cu care vine este o amenajare mai modernă, contemporană a locaţiilor, menită să atragă un public mai tânăr, dar şi să se diferenţieze mai evident de concurenţă.
Costuri ridicate, profituri pe măsură
În ciuda costurilor operaţionale destul de ridicate – între 30% şi 35% din veniturile cafenelei se vor cheltui pentru chirie, salarii şi altele, încasările trebuind să ajungă la 15.000 de euro lunar pentru ca unitatea să-şi acopere costurile de funcţionare – managerii Coffee Republic au reuşit să stabilească un preţ al cafelei relativ redus în comparaţie cu concurenţa. Astfel, o cafea mică va costa circa 8-9 lei, un preţ sub cel al reţelei Starbucks, de exemplu. Lucrând cu o marjă operaţională de 80%, investiţia iniţială, incluzând şi taxa de franciză, va fi recuperată într-un an jumătate, cel mult doi. Planurile companiei vizează deschiderea a încă unei cafenele anul acesta, pentru ca până la sfârşitul anului viitor să fie inaugurate alte trei, toate în Bucureşti.
„Trebuie să plătim o taxă de franciză pentru fiecare cafenea pe care o deschidem, taxă care începe de la 6.000 de lire sterline şi ajunge la 12.000 de lire sterline la a patra cafenea”, precizează Imran Aziz. Însă, principala problemă pe piaţa locală este găsirea locaţiilor potrivite. Deocamdată, compania nu se gândeşte la extinderea lanţului în provincie, dar cel mai probabil vor fi căutaţi parteneri care să deschidă cafenelele în franciză.
Costurile operaţionale ale unei cafenele diferă însă foarte mult de la o locaţie la alta, singura constantă în tot planul de business fiind preţurile de vânzare ale produselor. „Fiecare contract de închiriere are particularităţile sale, cu diferenţe semnificative ale preţurilor chiriei pe metrul pătrat, utilităţilor, taxelor de marketing etc., iar suprafaţa închiriată diferă de la o locaţie la alta, şi nici chiar numărul angajatilor nu este acelaşi“, detaliază Adrian Turcu.
Conform unui studiu publicat în 2006, în Bucureşti existau 300 de cafenele, de 23 de ori mai puţine decât în Paris. De atunci, investiţiile în acest domeniu s-au ţinut lanţ, printre noii jucători numărându-se mari lanţuri internaţionale, dar piaţa locală se află încă mult în urma celei pariziene.
«Nu putem spune că există un singur tip de consumator Starbucks, cafenelele fiind vizitate de studenţi, familii cu copii, dar şi de oameni de afaceri.»
Viorel Stoiean, Starbucks
Coffee Republic a fost inaugurată în 1995, la Londra, de doi fraţi, Bobby and Sahar Hashemi. De atunci, lanţul s-a extins în oraşe precum Manchester, Brighton, Birmingham, Bluewater sau chiar în aeroportul Heathrow. Compania se extinde anul acesta la nivel global, deschizând cafenele în Bulgaria, Turcia, India, Iordania. Imran Aziz (foto), business managerul pentru Coffee Republic în România, este cel care a negociat în Marea Britanie contractul de master franciză pentru ţara noastră.
JUCĂTORI DE TOP
Starbucks a intrat pe piaţa din România în aprilie 2007, când a inaugurat prima unitate în Plaza România, urmată la scurt timp de cea de-a doua, în Bucureşti Mall. În martie 2008 se deschide cea de-a treia cafenea şi prima din Transilvania, la Cluj-Napoca, în Iulius Mall.
Gloria Jean’s, operatorul principalei reţele de cafenele din mallurile din Statele Unite, a intrat pe piaţa românească în anul 2005, prin deschiderea primei unităţi în Bucureşti. În acel moment, planurile pentru următorii trei ani vizau dezvoltarea unui lanţ de 20-30 de unităţi, însă deocamdată s-au deschis numai patru, în Bucureşti.
