Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Câți bani dau la buget marile companii

Autor: | | 2 Comentarii | 2153 Vizualizari

Firmele care plătesc prea puțin impozit pe profit sunt în ultima vreme o marotă a politicienilor, atât la nivel european, cât și pe malul Dâmboviței. Dacă ne concentrăm doar pe acest aspect, riscăm să nu vedem pădurea din cauza copacilor.

În urmă cu două luni, un reprezentant de marcă al coaliţiei guvernamentale, senatorul PSD Șerban Nicolae, se arăta revoltat de modul în care se desfăşoară afacerile marilor companii, mai ales ale celor multinaţionale.

„Mă surprinde faptul că nimeni nu se indignează pentru faptul că băncile din România, companiile multinaţionale, raportează pierderi sau profit zero de ani de zile, se extind ca activitate, au nişte sedii foarte luxoase, un parc auto absolut spectaculos, fac team-buildinguri în staţiuni dintre cele mai căutate din România, dar merg în continuare pe profit zero sau pe pierdere. Și nimeni nu caută o explicaţie raţională. Nimeni nu protestează pentru faptul că aceste companii acţionează pe piaţa românească de ani de zile şi, cu toate astea, beneficiile aşteptate de la investitorii străini nu apar“, spunea demnitarul.

 

Nu neagă nimeni faptul că multe din multinaţionale practică diverse metode de optimizare fiscală, una din cele mai des întâlnite fiind cea a preţurilor de transfer. La nivel european sunt celebre cazuri în care unele nume cu greutate ale businessului internaţional au folosit tot soiul de subterfugii pentru a diminua nivelul taxelor plătite. O investigaţie a Comisiei Europene a stabilit, de exemplu, că Starbucks Manufacturing din Olanda plăteşte o redevenţă nejustificat de mare firmei britanice Alki (aparţinând tot grupului Starbucks) pentru know-how privind prăjirea cafelei. Mai mult, „nicio altă societate din grupul Starbucks şi nici societăţile independente al căror obiect de activitate este prăjirea cafelei şi către care se externalizează această activitate nu sunt obligate să plătească o redevenţă pentru utilizarea aceluiaşi know-how“, arată oficialii de la Bruxelles, care consideră că „redevenţa are drept efect, în principal, transferarea către Alki a profiturilor generate ca urmare a comercializării altor produse disponibile la punctele de vânzare ale Starbucks, de exemplu ceai, produse de patiserie şi căni“.

Aceeaşi investigaţie a descoperit că Starbucks Manufacturing plăteşte societăţii Starbucks Coffee Trading SARL, cu sediul în Elveţia, un preţ exagerat de mare pentru boabele de cafea verde.

În alb şi negru

Avocatul Mihai Hotca arată într-un studiu publicat anul trecut că „evaziunea fiscală legală, denumită în doctrină şi optimizare fiscală, constă în sustragerea contribuabililor de la impunerea sau îndeplinirea unor obligaţii faţă de bugetul general consolidat prin specularea conţinutului normelor juridice aplicabile în materie“. El subliniază că, în afară de alegerea dintre două sau mai multe regimuri fiscale disponibile, „o posibilitate de evaziune fiscală permisă de lege este interpunerea în circuitul economic a unei societăţi cu sediul în jurisdicţii fiscale avantajoase (state considerate paradisuri fiscale, state care stimulează reinvestirea profitului etc.), care preia cea mai mare parte a profitului (de pildă, 90%). În doctrină, această modalitate de optimizare fiscală este denumită diminuarea profitului prin creşterea cheltuielilor sau diminuarea profitului prin diminuarea venitului“.

 

Cu toate acestea, chiar dacă presupunem că toate marile companii din România ar folosi metode de optimizare care le-ar face să raporteze an după an profit zero sau chiar pierdere, este total incorect să tragem concluzia că ele nu contribuie cu nimic la economia şi bugetul României. Pe de o parte, ele au furnizori şi parteneri care plătesc taxe şi impozite şi dau de lucru la sute de mii, dacă nu milioane de oameni. Apoi, în afară de mult-glorificatul impozit pe profit, o firmă cu sute sau mii de angajaţi virează anual la buget sume mult mai mari sub formă de contribuţii sociale, impozit pe salarii, TVA ori accize.

Studiu de caz

Să luăm, de exemplu, una dintre cele mai mari firme din economia autohtonă, Carrefour România SA. În 2016, la un profit brut de 205 milioane de lei, aceasta a plătit un impozit de 41 de milioane de lei. Pe de altă parte, la venituri de 5,8 miliarde de lei, estimând un adaos comercial mediu de 20% şi că jumătate din vânzări reprezintă alimente, la care se aplica la acel moment cota redusă de TVA de 9%, iar restul reprezintă produse la care se plătea în 2016 TVA de 20%, rezultă că magazinele Carrefour au virat la bugetul de stat circa 140 de milioane de lei sub formă de taxă pe valoare adăugată după ce au dedus TVA-ul deja achitat furnizorilor.

E greu să calculăm accizele plătite de Carrefour pentru produsele alcoolice şi cele din tutun comercializate, dar cel mai probabil este vorba de câteva zeci de milioane de lei. Putem face, însă, o estimare a dărilor achitate în 2016 pentru cei 9.100 de angajaţi. Să presupunem că aceştia primeau în medie un salariu egal cu 75% din leafa medie pe economie, respectiv 1.500 de lei net. Pentru această sumă, Carrefour a trebuit să achite lunar circa 550 de lei drept contribuţii la asigurările sociale, circa 250 de lei impozit pe salariu, 225 de lei asigurări de sănătate, plus alte contribuţii mai mici. În total, 1.083 de lei. Un calcul simplu ne arată că firma a virat la buget 13.000 de lei pe an pentru fiecare angajat, respectiv cam 120 de milioane de lei pentru tot personalul. Ajungem, astfel, dacă estimările noastre au fost corecte, la concluzia că reţeaua comercială plăteşte peste 300 de milioane de lei pe an la buget.

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.