Bucureştiul este unul dintre cele mai nepretenţioase oraşe europene din punctul de vedere al costurilor de ocupare a clădirilor office, potrivit unui studiu DTZ Echinox.
La nivelul Europei, Bucureştiul a ajuns una dintre cele mai ieftine destinaţii de business pentru companii, cel puţin din punctul de vedere al costurilor cu spaţiile de lucru ale angajaţilor, potrivit studiului Global Occupancy Costs, realizat de DTZ Echinox.
Cel mai scump oraş est-european este Moscova, unde doar randamentele ridicate au determinat investitorii să ignore costurile uriaşe şi nesiguranţa politică şi economică. „Oraşele importante din Europa Centrală şi de Est au costuri anuale de ocupare de peste 4.000 de euro per post de lucru, cu un spaţiu alocat de 12-14 mp per angajat”, arată Bogdan Sergentu, Head of Valuations & Consulting, DTZ Echinox. „Costurile de întreţinere sunt comparabile în România, Ungaria, Cehia şi Polonia, situându-se în jurul valorii de 4 euro/mp. Ele sunt semnificativ mai mari la Kiev, unde se ridică la 8 euro/mp”, continuă Sergentu.
Deşi costurile totale cu posturile de lucru vor scădea, anul acesta, Bucureştiul va urca de pe locul 97 în lume, pe poziţia 66, motivul fiind restrângerea mult mai agresivă a acestor costuri pe alte pieţe.De altfel, numeroase oraşe şi-au diminuat costurile de ocupare. Paris şi Dubai au părăsit primele cinci poziţii din topul global, în timp ce Moscova a devenit mai accesibilă, schimbându-şi poziţia, de pe locul al unsprezecelea pe locul treizeci şi şase.
Cele mai abrupte căderi din clasamentul global au apărut în oraşele în care cererea şi, evident, preţurile de închiriere au explodat în ultimii ani, precum Singapore sau Kiev, unde costurile de ocupare s-au diminuat cu 51%, de la un an la altul (în moneda locală).
Nici piaţa internă nu a fost scutită de convulsii, chiar dacă restrângerea sectorului nu a fost atât de agresivă ca în Budapesta sau Kiev. Chiriile au scăzut de la circa 24 euro/mp/lună, la sub 20 de euro/mp/lună, chiar dacă pentru amplasamentele bune încă se cer circa 21 euro/mp/lună. Nici recentele tranzacţii în urma cărora s-au închiriat 24.000 mp nu sunt neapărat semne bune. Transelectrica a fost nevoită să-şi mute sediul în City Gate din cauza stării Millenium Building (fostul sediu, care a fost afectat, anul trecut, de un incendiu), iar Raiffeisen doar a prelungit un contract de închiriere care era aproape de expirare.
Cuvânt de ordine: stagnarea
Potrivit reprezentanţilor CB Richard Ellis (CBRE), yield-ul pe piaţa românească de birouri este de circa 9,5%, ceea ce face greu de anticipat apariţia unor tranzacţii pe această piaţă în perioada imediat următoare. Atâta vreme cât chiriile îşi vor păstra trendul descendent, dezvoltatorii, dacă nu vor fi presaţi de finanţatori pentru returnarea creditelor, nu vor vinde, pentru a-şi acorda o şansă mai mare de profit în anii ce urmează.
Şi cei care au închiriat măcar 75% din spaţiile deţinute pot încerca să reziste fără să vândă ieftin, bazându-se pe cash-flow-ul oferit de aceste chirii şi mizând pe mult aşteptata relansare economică.
În ceea ce priveşte costurile de ocupare, creşterea estimată de DTZ Echinox, în intervalul 2010-2013, este de 1,7%, iar principala piaţă europeană va rămâne Londra. În România, cel puţin în următoarele 12 luni, situaţia nu se va schimba cu mult, mai ales în condiţiile în care analiştii estimează că mahmureala din sistemul bancar va mai continua încă aproximativ un an.
Astfel, e greu de crezut că vor apărea prea multe proiecte noi pe piaţă , mai ales că gradul de neocupare a trecut de 14%, iar cei care îşi permit o eventuală relocare mai pot identifica spaţii libere de închiriat. Până una alta, sportul naţional pe această piaţă va rămâne subînchirierea pentru a recupera măcar o parte din costurile de ocupare.
Oraşele importante din Europa Centrală şi de Est au costuri anuale de ocupare de peste 4.000 de euro per post de lucru, cu spaţiu de 12-14 mp per angajat.
Bogdan Sergentu, DTZ Echinox
