Economia în vacanţă

Hotelurile de pe Valea Prahovei şi-au redus gradul de ocupare pe primul semestru la 25%-30%, adică jumătate faţă de anul trecut. Declinul a atins atât segmentul de sejururi, cât şi pe cel de conferinţe. Numărul turiştilor români este într-o scădere mai accentuată decât acela al turiştilor străini. Hotelierii declară că sunt la limita zonei de avarie şi că pentru ei obiectivul acestui an este supravieţuirea. Situaţia rimează cu rezultatele unui studiu CarrerBuilder, care arată că o treime din europeni au renunţat la planuri de vacanţă în acest an, 41% mărturisesc că nu prea îşi mai permit să plece în concediu, iar 10% se tem pur şi simplu că nu-şi vor mai găsi locul de muncă la întoarcere.

Deşi au redus substanţial tarifele, cu până la 40% faţă de anul trecut, hotelierii din staţiunile montane acuză scăderea drastică a încasărilor atât pe segmentul de sejururi, cât mai ales pe cel de evenimente

Selecţie artificială

Mai puţin de un sfert din IMM au rămas neafectate de criză şi doar 4% au crescut, arată un studiu al CNIPMMR; 15% au dat faliment, iar 57% s-au restrâns. Cauze: scăderea cererii, fiscalitatea excesivă, birocraţia, după care vin facturile neîncasate, creditul scump, inflaţia şi cursul. Ierarhizarea împrejurărilor, făcută de întreprinzători, arată că morbiditatea şi mortalitatea foarte ridicate din business nu au, în primul rând, cauze naturale.

Lafarge vede lumi­niţa de la capătul anului 2009

După ce observă că piaţa locală a cimentului a scăzut în volum cu 65% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, compania Lafarge Ciment constată că nivelul vânzărilor nu va putea scădea cu peste 35% până la finele anului în curs, aceasta fiind cota consumului de bază. Revenirea pieţei ar putea începe în 2010, cu o creştere de 10%, dacă vor scădea dobânzile şi vor fi demarate marile proiecte de infra­structură.

Băncile transferă bonusurile în salariul de bază

În încercarea de a-şi păstra angajaţii cei mai valoroşi, dezamăgiţi de reducerea severă a bonusurilor, banca americană Citigroup oferă în compensaţie creşteri ale salariului de bază de până la 50%. Această politică salarială a fost adoptată după ce alte două bănci importante, Morgan Stanley şi UBS, aplicaseră măsuri similare. Noua strategie tinde să devină un model pentru marile companii aflate în dificultate, dar care încearcă să-şi protejeze capitalul uman într-un mediu tot mai competitiv.

Doar 8% din firme pot primi finanţări de la AIPPIMM

165-32484-02_dumitrunancu_26_agerpres.jpgDin 3.194 de firme care au solicitat fonduri prin programele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, doar 398 le vor putea obţine, a declarat vicepreşedintele AIPPIMM, Dumitru Nancu, care a precizat: „Nu sunt sume colosale, dar este diferenţa dintre a închide un business şi a continua“. Anul trecut, problema candidaţilor consta în aceea că nu erau eligibili din cauza datoriilor la stat. Acum, această condiţie s-a mai relaxat, dar marele test rămâne accesarea finanţărilor şi implementarea proiectelor după reguli europene, mult mai stricte şi mai sofisticate decât cerinţele-standard de la programele naţionale de finanţare pentru IMM.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

165-32485-02_markobela_26_evz.jpgDegeaba ai proiecte bune, faci licitaţii şi dai bani pe acele proiecte, dacă nu eşti capabil să administrezi problemele apă­ru­te în cursul executării.
Marko Bela, parlamentar

165-32486-02_cumparaturi_26_libertatea.jpg2.000 de euro este suma cu care va scădea venitul unei familii medii în România anului 2009, din pricina recesiunii, potrivit unei analize a Raiffeisen