Ce alimentează această afirmație este pasiunea și noblețea creativilor locali, ce pot fi puse și pe seama bagajului variat de experiențe acumulat în special de cei care au început să profeseze imediat după 1989 și care au fost martorii tranziției spre capitalism. Deși procesul de branding este deseori contestat, în special din pricina duratei și a costurilor, invitații BrandingNITE văd o îmbunătățire în ultimii ani, au încredere că pot dezvolta business-uri și doar cu clienți locali și se bazează pe branding ca pe o entitate vie, care va evolua către o abordare holistică în care oamenii sunt proprietarii brand-ului.
 
Alte concluzii din cadrul evenimentului au fost: 
1. Singurul lucru care nu se poate învăța e pasiunea.
2. Și antreprenorii locali sunt deschiși la branding, dar trebuie să le oferi sfaturi de valoare și cifre. Există și agenții care au colaborări strict cu branduri românești.
3. Trebuie să fim interesați de experiența de brand și să ne adresăm oamenilor fără a-i reduce la simple “grupuri țintă”.
4. Pentru o companie cu tradiție, este important să facă brand tracking. Doar astfel va conștientiza când începe panta descendentă a business-ului său și când oamenii nu mai simt o conexiune cu brandul. Atunci va ști că este nevoie de un rebranding sau de un refresh. 
5. În cazul start-up-urilor, branding-ul este crucial-un brand strategic poate face diferența, în special în cazul companiilor de tehnologie, a căror idee poate fi copiată de concurență. Răzvan Pătrașcu, Creative Director, Firestarter, mentionează însă, că de cele mai multe ori, start-up-urile care își doresc cu adevărat un brand strategic și nu se lasă influențate radical de finanțatori, sunt cele care vor să genereze cu adevărat o schimbare și un business longeviv, iar nu cele care își implementează ideea focusându-se pe o strategie de exit.  
6. Este important ca în munca creativilor să se simtă respectul pentru consumator, pentru că este un privilegiu să ne putem afla în casele lor. Adrian Docea, Creative Director, Heraldist & Wondermarks, spune că totul trebuie făcut altruist și cu suflet, ca pentru propria familie. Nu jigni inteligența consumatorului, nu fi plictisitor și fă ceva care merită să le întrerupă filmul. 
 
7. Ne lipsesc premiile, precizează și Andrei Carcea, Chief Designer, Studio Kort. Creativitatea românilor este sărbătorită în competiții internaționale, însă pe plan local nu există încă o competiție cu adevărat dedicată branding-ului.
 
Câteva soluții pentru insomniile industriei locale:
1. Branding-ul este jumătate design, jumătate strategie. Important este să nu mai începem cu pasul greșit. Primul pas trebuie să fie strategia. 
2. Dacă există pasiune, soluții se găsesc [pentru a găsi clienți]: poți merge într-unul dintre numeroasele orașe mari din România care nu au agenții de branding; poți începe cu proiecte pro-bono, care se transformă apoi în excelente studii de caz; poți începe ca freelancer și să practici o perioadă costuri mai reduse.  
3. Branding-ul trebuie implementat nu doar cu departamentul de marketing, ci și cu proprietarii afacerii. El nu se poate rezuma la crearea platformei de brand, ci se dezvoltă pe parcursul timpului. 
4. Trebuie să ne asumăm că branding-ul este un proces pe termen lung (perspectivă vizionară). Spre exemplu, specialiștii în branding trebuie să includă în procesul de branding și coaching cu proprietarii. 
5. Branding-ul trebuie privit ca strategie de business, nu ca o strategie de marketing, care se schimbă atunci când o companie are un nou director de marketing. 
6. Nu trebuie să așteptăm ca lucrurile să se întâmple, trebuie să le creăm noi, fie că e vorba de educația disponibilă specialiștilor, de transparentizarea industriei de branding, educarea clientului final sau o mai bună colaborare între agențiile de branding, advertising și comunicare.