În cadrul întrunirii de vinerea viitoare, directorii executivi ai FMI vor discuta şi condiţiile în care se încheie actualul Acord Stand-By cu România, semnat pe o perioadă de doi ani, în 4 mai 2009.
Misiunea FMI, condusă de Jeffrey Franks, care s-a aflat la Bucureşti, în perioada 25 martie – 8 februarie 2011, concomitent cu misiunile Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, a convenit cu autorităţile române, la nivel de experţi, ultima evaluare (cea de-a şaptea) în cadrul Acordului Stand-By în derulare, precum şi noul Acord Stand-By de tip preventiv, în valoare de 3,6 miliarde euro.
România a decis să nu mai acceseze cea de-a opta tranşă, de aproape un miliard de euro, ceea ce face ca suma totală primită de România de la FMI, în cadrul actualului Acord, să se ridice la aproximativ 12,4 miliarde euro, în loc de 13,46 miliarde de euro, la cât ar fi avut dreptul.
“Misiunea a ajuns la un acord la nivel de experţi în ceea ce priveşte un nou Acord Stand-By de tip preventiv de 24 de luni, în sumă de 3,6 miliarde euro. Autorităţile (române – n.red.) au informat că intenţionează să trateze acest acord ca fiind unul de tip preventiv, ceea ce înseamnă că nu au în plan să tragă fondurile în cadrul ASB. Noul ASB va fi conjugat cu asistenţă de tip preventiv, acordată de Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro, de la Banca Mondială”, a declarat Jeffrey Franks la încheierea misiunii de la Bucureşti.
Valoarea noului Acord de tip preventiv reprezintă 300 de procente din cota României. Toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit şefului misiunii FMI pentru România.
“În acordul nostru este normal ca toţi banii să meargă la BNR. Am făcut excepţie la două dintre tranşele de împrumut din precedentul acord, dar nu este procedura normală pentru FMI. Estimările sunt ca toată suma din noul acord să meargă la BNR. Aşa cum procedura normală pentru Comisia Europeană este ca toţii banii lor să meargă la Ministerul Finanţelor Publice”, a precizat Jeffrey Franks în februarie.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, într-o declaraţie anteriorară, că banii de la FMI pot fi traşi doar în cazul unei situaţii grave, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere. O altă situaţie în care Banca Centrală ar putea accesa banii de la FMI ar fi aceea în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile.
Sursa: Agerpres