După mai multe licitaţii cu titluri de stat care au atras puternic interesul investitorilor străini, BNR a pierdut controlul pieţei monetare, aceasta fiind acum la îndemâna jucătorilor din Londra şi New York, spun dealerii. Astfel, guvernul va juca de acum după cum vor cânta aceşti investitorii strănii, şi nu, ca până acum, după notele FMI şi CE. Şi asta pentru că MFP a ales să se înfrupte din greu din banii tot mai ieftini şi mai mulţi ai marilor bănci occidentale. Cu o piață “confiscată”, cursul de schimb va merge după sentimentul investitorilor străini.
Până nu de mult, piaţa monetară era pur şi simplu la îndemâna BNR, banca centrală fiind cea care controla nivelul lichidităţii, astfel încât aceasta să fie „adecvată” sau „fermă” şi Ministerul de Finanţe să aibă de unde să se adape pentru setea sa de bani.
De altfel, și cursul de schimb euro/leu era controlat atent până acum de BNR, nu neapărat prin schimbarea tendinței, ci prin limitarea variațiilor bruște.
Rezultatul alegerilor parlamentare, văzut de investitori ca un semn de stabilitate, și coroborat cu perspectiva unui nou acord cu FMI, a făcut ca leul să devină cea mai atractivă monedă din regiune, grație randamentelor ridicate la titlurile de stat.
În acest fel, după alegerile parlamentare, România a fost lovită de un tsunami de lichiditate din partea străinilor care a inundat piața monetară și a luat banca centrală prin surprindere. Totul a culminat cu includerea obligațiunilor guvernamentale românești într-un indice al JP Morgan pentru piețe emergente, anunțat care a atras după sine aprecierea leului până la cel mai bun nivel din ultimele 12 luni și scăderea costului de împrumut pentru România până la cel mai mic nivel din istorie!
"BNR tocmai ce a pierdut controlul pieței monetare. Ordinele din piață sunt uriașe, piața e făcută de jucătorii din Londra și New York. MFP nu mai poate să controleze din ofertă, ci joacă de acum după cum voi cei de afară, având de acoperit deficite mari. Devenind principalii finanțatori, ei vor dicta tonul, nu FMI și CE, cum a fost până acum", a declarat un dealer pentru Capital.
Un film cu optimism debordant
De la începutul anului, MFP a derulat până acum 5 licitații, în care și-a propus să atragă 3,7 miliarde lei. Cu toate acestea, băncile și clienții lor au pus la bătaie sume impresionante, de 18,4 miliarde lei cumulat, de 5 ori mai mult decât nevoile Finanțelor. Inundată de atâta lichiditate, Trezoreria a atras 10 miliarde lei, de aproape 3 ori mai mult decât îi trebuia. În același timp, costul la care România a ajuns să se împrumute s-a redus de la o licitație la alta, atingând joi cel mai mic nivel din istorie –  5,40%!
Trebuie adăugat acestor sume cele de la licitațiile din a doua parte a lunii decembrie, de după alegerile parlamentare, momentul din care pe piața monetară au început să intre lichidități tot mai mari din partea străinilor.
În ultimele 4 licitații de anul trecut, MFP a atras 6,7 miliarde lei, deși anunțase că are nevoie de 1,6 miliarde lei. Adică, a luat din piață de peste 4 ori mai mult. Și asta pentru că ofertele au fost de 10 ori mai mari, mai exact, au cumulat 11,5 miliarde lei.
Cu alte cuvinte, în cele 9 licitații de după alegerile parlamentare, timp de aproximativ o lună, România s-a împrumutat de pe piața monetară cu 16,7 miliarde lei (3,8 miliarde euro), cam cât tot deficitul bugetar de anul trecut.
În acest timp, costul de împrumut s-a redus incredibil de mult. Spre exemplu, la obligațiunile pe 5 ani, randamentul a scăzut în doar o lună de la 6,57% la 5,4%, adică Finanțele au ajuns să se împrumute cu 4% mai ieftin.
Leu-paraleu
Totodată, intrarea acestor sume pe piața monetară s-a resimțit și asupra cursului de schimb. Astfel, deși toată lumea îl vedea depreciindu-se, leul s-a întărit în ultima lună de zile cu mai mult de 3%, cursul euro coborând de la 4,47 la 4,33 lei, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni.
Dealerii contactați de Capital spuneau încă de acum o săptămână că dacă interesul pentru leu se va menține, este posibil să vedem cursul coborând spre 4,30 lei. Se pare că într-acolo se îndreaptă cursul.
Pe atunci, dealerii încă mai credeau că tendința poate fi frânată și chiar dirijată de BNR, în sensul în care banca centrală cumpăra înapoi din valuta vândută pe perioada crizei politice și limita aprecierea leului. Acum ei sunt convinși că BNR a pierdut controlul pieței.

Te-ar putea interesa și: