BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an

BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - BNR

Publicat de Cătălin Sandu la 4 aprilie 2024, 15:50

În ședința de joi, Consiliul de Administrație al BNR (Băncii Naționale a României) a decis să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Această decizie păstrează dobânda cheie nemodificată începând din luna ianuarie 2023.

Dobânda de politică monetară a fost menținută de BNR la 7% anual

Consiliul de administraţie al BNR (Banca Națională a României), de joi, 4 aprilie 2024, a hotărât următoarele:

  • menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;
  • menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;
  • menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41%, de la 6,61% în decembrie 2023. Aceasta s-a redus în februarie la 7,23%. Avansul faţă de finele anului trecut este atribuibil în principal creşterii ample a dinamicii anuale a preţului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum şi scumpirii combustibililor şi produselor din tutun pe fondul majorării accizelor şi al măririi cotaţiei ţiţeiului, arată datele BNR.

Inflația a coborât datorită măsurilor fiscale

În primele două luni ale anului 2024, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă, însă într-un ritm mai lent, ajungând la 7,6% în februarie 2024, față de 8,4% în decembrie 2023.

Această încetinire a avut ca factori determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale prețurilor mărfurilor agroalimentare și implementarea măsurii de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază, împreună cu o scădere a prețurilor importurilor.

Cu toate acestea, impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale adoptate la începutul anului în curs. A contribuit și nivelul mai ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, dar și transferul, cel puțin parțial, al noilor creșteri salariale către prețurile unor servicii și bunuri, inclusiv ca urmare a intensificării cererii de consum.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a fost de 7,1% în februarie 2024, comparativ cu 7% în decembrie 2023. Totuși, rata medie anuală a inflației IPC a înregistrat o scădere la 9,1% în februarie 2024, față de 10,4% în decembrie 2023. În același timp, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a coborât la 8,7% în februarie 2024, de la 9,7% în decembrie 2023.

Activitatea economică a scăzut

Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5% faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3% în trimestrul IV 2023, de la 1,9% în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.

Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor.

Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Cătălin Sandu

Drumul meu prin presă începe undeva în în 1997, pe vremea când eram student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității Pitești, Am trecut pe rând pe la mai multe publicații locale din Pitești, am lucrat apoi la Mediafax, Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor, ziarul Ring și Realitatea sportivă. Printre ele, timp de câțiva ani, am lucrat în televiziune, la Prima TV, ca reporter și producător.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.