Guvernatorul a adăugat că Banca Centrală a trecut la o ţintă staţionară de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual, anual.

'Traiectoria proiectată coboară temporar sub limita inferioară a intervalului de variaţie asociat ţintei centrale în prima jumătate a anului 2014, revenind ulterior şi menţinându-se în interiorul acestuia până la orizontul proiecţiei', a precizat Isărescu.

Potrivit acestuia, deşi inflaţia de bază a intrat temporar în teritoriu negativ din septembrie 2013, în România nu există riscul deflaţiei.

'Nu vedem pericol de deflaţie în România. Această evoluţie, altminteri favorabilă indicelui pe care noi îl urmărim (CORE2 ajustat), este de natură conjuncturală. De fapt, evoluţia acestui indice ne-a pus în situaţia să coborâm rata de dobândă de politică monetară chiar în condiţii de tensiuni financiare în zona geografică în care trăim', a subliniat el.

Inflaţia de bază s-a menţinut 'în teritoriu negativ' pe parcursul ultimului trimestru din 2013, cu o medie de minus 1%, potrivit datelor cuprinse în raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Pentru 2014, printre riscurile pe care Banca Centrală le ia în calcul în privinţa inflaţiei, guvernatorul BNR a menţionat mediul extern şi, pe plan intern, anul electoral.

'Cel mai mare risc pentru România în ceea ce priveşte prognoza de inflaţie este mediul extern, care se profilează extrem de volatil. Nu am putut anticipa criza din Turcia şi se mai profilează 2 – 3 crize în jurul nostru', a arătat acesta.

Cu toate acestea, şeful BNR admite că poziţionarea României în acest 'focar de potenţiale crize' nu duce, obligatoriu, la efecte negative pentru ţara noastră.

'Dobânzile din România, în jurul a 3,5% pe an, pot fi considerate frumuşele pentru investitori în acest context', a mai spus Isărescu, amintind şi de criza din Ucraina.

La capitolul riscuri externe, guvernatorul BNR a menţionat şi fluxurile de capital care depind şi de deciziile băncilor centrale din alte state şi evoluţia economiei din zona euro.

Printre riscurile interne, Mugur Isărescu a menţionat anul electoral, în care există riscul să apară incertitudini cu privire la reformele structurale.

'Per total, balanţa riscurilor arată o evoluţie a inflaţiei între 2% şi 3%, dar cu tendinţa să se ducă ceva mai sus', a arătat guvernatorul BNR.

În opinia sa, se observă o redresare lentă în cazul cererii interne, care a reprezentat şi în trimestrul patru din 2013 un factor favorabil reducerii inflaţiei, iar trendul de economisire atât în rândul populaţiei, cât şi al companiilor rămâne în prim plan.

'Cererea internă se redresează destul de lent, ceva mai lent decât ne-am dorit cu toţii. Aici apare o problemă. Din punct de vedere al politicii inflaţioniste este bine, dar nu suntem obsedaţi numai de inflaţie, ci avem nevoie şi de stabilitate economică. Avem un motiv în plus, pentru că numai în Ungaria ponderea creditelor în valută depăşeşte creditele în moneda naţională. Se economiseşte în România atât la nivelul firmelor, cât şi la nivelul populaţiei. Nu vrem să apăsăm pe o pedală şi lumea să nu mai economisească, dar este un motiv pentru care cererea trenează. Încrederea consumatorilor este constantă, cu ceva îmbunătăţiri în decembrie 2013. Consumul vine mult mai încet din urmă în ceea ce priveşte creşterea economică', a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit calculelor BNR, introducerea accizei la carburanţi va avea un impact în inflaţie de 0,5%, iar durata de acţiune asupra preţurilor este de aproximativ patru trimestre consecutiv, a explicat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

'Din evaluarea BNR, reiese că impactul în inflaţie faţă de introducerea accizei la combustibili va fi de 0,5%. Am luat în vedere şi introducerea din aprilie a acelei accize suplimentare şi modificarea cursului aplicabil de la 1 ianuarie 2014 pentru calculul accizelor (…) şi calendarul de creştere treptată a accizelor în ceea ce priveşte tutunul şi, dacă nu mă înşel, alcoolul. Acestea, împreună, toate trei… de fapt a treia intervine mai târziu… sunt 0,5% (în inflaţie – n. r.) cumulate, ca şi efect', a spus Popa.

Potrivit oficialului, durata de acţiune a acestei modificări este de patru trimestre consecutiv.

'Le cunoşteam ca posibilitate, ca risc, şi, de aceea, au fost preluate în balanţa riscurilor în iteraţia anterioară a Raportului de inflaţie, conform ideii că în scenariul de bază punem doar date recente. Iată, acum sunt încorporate prin acest 0,5% în prognoza Băncii Centrale şi suntem la marginea superioară a intervalului de plus/minus 1 din jurul ţintei staţionare multianuale, de 2,5%. Cât priveşte momentul în care începe să acţioneze asupra preţurilor, acesta este relativ. Durata de acţiune a acestei modificări de acciză este cam de patru trimestre. După aceea o vedem ieşind din mişcarea preţurilor agregate. Cam aşa vedem şi efectul reducerii de TVA la pâine şi produse de panificaţie, acţionând de-a lungul a patru trimestre consecutiv asupra inflaţiei anuale. Unul dintre motive este nu numai efectul de bază care rezultă din disiparea şocului de ofertă din recolta foarte bună a lui 2013 şi disiparea acţiunii acestui TVA redusă la pâine şi produse de panificaţie', a explicat viceguvernatorul BNR.

În altă ordine de idei, întrebat care ar fi, în opinia lui, varianta cea mai potrivită între cheltuirea banilor sau economisirea acestora, amintită în melodia 'Bagă bani', semnată Puya, Mugur Isărescu a admis că se poate merge pe consum.

'Pe această temă de economisire şi consum s-a luat şi premiul Nobel. Putem să-i dăm dreptate cui aţi spus dumneavoastră… Puya, parcă aţi zis… când spune că mai bine cheltuieşti decât să pui bani deoparte. Nu ştiam că există această melodie… Pe de altă parte, am lăsat mai multă lichiditate pe piaţă. Repet însă, nu vrem să apăsăm pe o pedală pentru a speria lumea să nu mai economisească (…)', a declarat Isărescu.

Declaraţia intervine în contextul în care autorităţile de la Bucureşti lucrează la un set de măsuri pentru stimularea cererii interne, despre care guvernatorul BNR susţine că sună mai bine decât cele adoptate în Ungaria pentru protecţia clienţilor cu rate la bancă.

Este vorba despre ordonanţa pe care urmează să o adopte Executivul şi care va permite persoanelor cu credite la bănci şi un venit de maximum 1.610 lei lunar să obţină o înjumătăţire a ratei pe o perioadă de doi ani, în urma unor înţelegeri cu băncile de la care au contractat împrumuturile. Măsura va intra în vigoare de la 1 aprilie şi de ea vor putea beneficia cei care nu au restanţe mai vechi de 90 de zile la creditele bancare.

'Măsura este una opţională, voluntară şi urmează să se aplice în urma negocierilor dintre client şi bancă. (…) Este nevoie de o stimulare a consumului, deşi în 2011 nu eram pentru acest lucru. Deficitul de cont curent este de 1% şi nu e bine să ajungem la un surplus. Este nevoie de o stimulare a consumului. Cu alte cuvinte, cred că acum este momentul ca România, într-o manieră echilibrată, să stimuleze consumul. Ce înseamnă echilibrat? Să nu strice altceva, să mergem spre 4% creştere economică fără să stricăm echilibrele. Ca să pună în aplicare această măsură, băncile trebuie să cunoască măsura în detaliu. Domnul Liviu Voinea (ministrul delegat pentru Buget – n. r.) a discutat cu mine pe tema asta. În principiu, nu sună rău. Sună mai bine decât cum sună în Ungaria, de exemplu, unde toate creditele în franci elveţieni sunt transformate în forinţi', a afirmat Isărescu.

În privinţa cursului de schimb, guvernatorul BNR a spus că acesta a fluctuat într-o zonă de echilibru, de plus/minus 5%.

'În mare măsură, evoluţia leului s-a plimbat într-un interval de 5%, într-o zonă de echilibru, mişcări care nu pun probleme Băncii Centrale. Nici în cazul celorlalte trei valute comparabile cu noi (forintul, zlotul şi coroana cehă), mişcările nu au fost foarte mari şi s-au încadrat în 7 – 8%. Aceste mişcări sunt total explicabile. Mai devreme sau mai târziu, vom intra în mecanismul european al cursurilor de schimb, iar stabilitatea cursului este importantă', a explicat el.

Şeful Băncii Centrale a apreciat, de asemenea, că, în cazul primei de risc, se observă o evoluţie favorabilă, permanent sub prima de risc a Ungariei, dar peste cea a Poloniei sau Cehiei.

'La prima de risc observăm o evoluţie favorabilă, permanent sub prima de risc a Ungariei, de exemplu, dar şi variaţii mult limitate, ceea ce a creat o percepţie constant pozitivă asupra ţării noastre. România s-a putut împrumuta la dobânzi în descreştere de pe pieţele internaţionale. Pe de altă parte, piaţa muncii nu a generat acţiuni inflaţioniste în T4', a menţionat Isărescu.

Referitor la proiectul Ministerului Finanţelor de a limita plăţile cash în economie, acesta a precizat că Banca Naţională a transmis, deja, acestei instituţii o serie de observaţii cu privire la documentul respectiv.

'Nu cunosc ţări în lume în care să nu se mai facă plăţi cash. Cum reuşim să aducem un bătrân care are de vânzare 2.000 de metri pătraţi la bancă? Nici nu ştiţi câte formalităţi sunt necesare pentru vânzarea unui teren', a argumentat Mugur Isărescu.

În ceea ce priveşte comisioanele bancare, guvernatorul consideră că este normal ca acestea să fie reglate de concurenţa din piaţă.

'Comisioanele practicate de bănci au fost, trebuie să recunoaştem, exagerate. Dar, prin concurenţă, acestea vor ajunge la nivelul european', a subliniat el.

În plus, şeful BNR a admis că, uneori, piaţa trebuie forţată, dar o forţare prea mare presupune riscuri.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, plăţile şi încasările în numerar vor fi plafonate pentru toate categoriile de persoane, însă şi comisioanele percepute de bănci comercianţilor pentru plata cu cardul vor fi limitate la maximum 0,2% din valoarea tranzacţiei în cazul cardurilor de debit, respectiv 0,3% în cazul cardurilor de credit.

'Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică de la/către oricare din aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar'', se precizează în proiectul de ordonanţă.

Astfel, plăţile în numerar între persoane fizice vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face firmele către alte companii sau persoane fizice va fi redus la jumătate, de la 10.000 lei la 5.000 de lei.

În prezent, nu există plafon pentru plăţile în numerar între persoane fizice, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face companiile este de 10.000 de lei pe zi.

SURSA: Agerpres