Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat, luni, Bilanţul pentru anul 2019. Procurorul-şef Crin Bologa, proaspăt numit în funcţie, spune că preluarea acestui post cu doar două săptămâni în urmă îi conferă o situaţie avantajoasă, “întrucât îmi dă posibilitatea să pornesc de la o analiză a activității Direcției, bazată pe datele cele mai recente, de la care să îmi pot desfășura strategia managerială, atât pentru dinamizarea și continuarea rezultatelor bune obținute de colegii mei, cât și pentru corectarea vulnerabilităților identificate.”

Un an complicat şi plin de provocări

“Anul 2019 a fost un an complicat pentru DNA, plin de provocări, cum de altfel a fost pentru tot Ministerul Public și sistemul judiciar. DNA și-a desfășurat activitatea cu o conducere interimară, atât la nivelul cel mai înalt, cât și la nivelul unor secții și servicii, ceea ce a făcut extrem de dificilă stabilirea și urmărirea unei strategii de management eficace. Legile justiției, modificate în 2018, au schimbat condițiile de numire și delegare a procurorilor în cadrul Direcției, iar aceasta a determinat o fluctuație și un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor. Practica judiciară a fost în continuare influențată de efectele unor decizii ale CCR care au dus, în multe cazuri, la constatarea dezincriminării unor fapte, la excluderea de către instanțele judecătorești a unor mijloace de probă, iar în alte situații, la rejudecarea unor cauze definitiv judecate”, a mai declarat Crin Bologa, cu ocazia prezentării Bilanțului anual de activitate pentru anul 2019.

Analizând cifrele bilanţului, putem observa că, în anul 2019, 235 dosare au fost trimise în judecată, față de 196 în anul 2018 (o creștere cu 20%), însă numărul de inculpaţi trimişi în judecată a scăzut de la 556 la 501. În plus, este de remarcat creșterea de peste două ori și jumătate a prejudiciilor stabilite de procurori în dosarele trimise în judecată pentru fraudarea fondurilor europene: în anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei față de 70 milioane lei în anul 2018.

DNA a urmărit cu prioritate descoperirea și recuperarea prejudiciilor încă din timpul desfășurării investigațiilor. S-au recuperat încă din cursul anchetelor penale, prin măsuri de restituire, 14,8 milioane euro ( faţă de numai 0,81 milioane euro în anul anterior). În anul 2019, s-au dispus sechestre sau propriri pe conturi în valoare de 224 milioane euro pentru ca, în caz de condamnare definitivă, banii și bunurile să poate fi confiscate, iar prejudiciile să poată fi recuperate.

Combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu în România

Din totalul de 501 inculpați trimiși în judecată, o pondere semnificativă – 146 inculpați – este reprezentată de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (un număr apropiat de cel de anul precedent, respectiv 155). Dintre aceştia, menţionăm 13 demnitari (3 miniștri din care 1 în două dosare, 2 deputați, 2 deputați în Parlamentul European, din care 1 la data săvârșirii faptei vicepreședinte de Consiliu Județean, 3 secretari de stat, 1 președinte ANAF şi  2 vicepreședinți ANAF), dar şi 24 de primari şi 5 viceprimari.

S-a continuat şi în 2019 pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv, 422, a scăzut față de cei condamnați definitiv în anul anterior, 584, au fost pronunțate decizii de condamnare în cazuri importante, afirmă DNA. Astfel, au fost condamnați definitiv: 3 deputați (dintre care 1 având și funcția de președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiției, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătății, 1 secretar de stat și 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 șef cabinet în cadrul M.A.I, 5 judecători, 3 procurori, 1 președinte A.N.A.F, 1 vicepreședinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Națională Loteria Română, 4 președinți consiliu județean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu, alți primari de comuna, funcționari cu funcții de conducere in administrația locala si la nivelul unor companii de stat.

În anul 2019, instanțele de judecată au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de aprox. 120 milioane euro, față de 76 milioane euro în cursul anului 2018, fiind înregistrată o creștere de aproape 60%.

Condiţiile dificile în care a activat DNA în 2019

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a subliniat şi condiţiile dificile în care şi-au desfăşurat activitatea procurorii DNA:

  • Un puternic deficit și fluctuație de personal (deficit de 43 de procurori la sfârșitul anului 2019, 33 și-au încetat activitatea, 23 au fost angajați),
  • Interimat prelungit în conducerea DNA,
  • Efecte negative ale modificărilor legilor justiției (care înăspresc condițiile de angajare) și ale deciziilor CCR (dezincriminare sau slăbirea probatoriului conducând la clasări, achitări sau restituirea unor dosare penale) ori punerea la îndoială a autorității deciziilor definitive,
  • Creșterea procentului de achitări definitive și scăderea operativității soluționării cauzelor,
  • Atacuri împotriva instituției și procurorilor,
  • Scăderea numărului de sesizări (cu peste 22% față de anul precedent).

Bilanţul integral al DNA pentru anul 2019 poate fi citit aici, iar discursul procurorului-şef Crin Bologa poate fi citit aici.