Revista Capital a analizat şi calculat pentru dumneavoastră ce înseamnă să plasezi 5.000 de euro în toate cele trei cazuri şi ce avantaje şi dezavantaje aduce fiecare instrument de economisire.

„Bani albi pentru zile negre“, a fost motto-ul românilor în anii de criză. Deşi banii au fost mai puţini, economiile au crescut substanţial. Potrivit celui mai recent raport furnizat de Banca Naţională a României (BNR), dacă în decembrie 2011, economiile clientilor neguvernamentali erau de aproximativ 187,2 miliarde de lei, dintre care 112,7 miliarde de lei ale populatiei, în luna octombrie 2015 s-a ajuns la 233,6 miliarde de lei, dintre care 141,9 miliarde de lei ale populaţiei. Mai exact, românii cu depozite în bănci au pus deoparte 29 de miliarde de lei în cinci ani. Ce-i drept, dobânzile la depozite atunci erau chiar şi de 6-7%, şi aduceau un câştig printre cele mai mari din UE deponenţilor. Astăzi, abia dacă acoperă inflaţia. De altfel, vorbim de un trend european resimţit încă de anul trecut. În ţările din zona euro dobânzile la depozite sunt demult real negative.

Depozitele, câştiguri subţiri

Să luăm în calcul profilul unui român care preferă să nu ţină în casă cei 5.000 de euro pe care îi deţine. Astfel că, decide să îi depună în depozite, pe o perioadă de un an, cu plata dobânzii la scadenţă. Cea mai mare dobândă oferită acum de o bancă pentru această scadenţă este de 2,10%, dobândă care acoperă şi prognoza BNR de inflaţie pe 2016, de 0,7% dar şi impozitul de 16% pe venit perceput de stat. Astăzi, această dobândă este acordată de Marfin Bank. În cifre înseamnă un câştig real de 53 de euro. Calculul este simplu. Dobânda reală, după aplicarea impozitului este de 88,2 euro. Calculând inflaţia, înseamnă că anul viitor, suma economisită va valora 4.965 de euro. La care adaugi cei 88,2 euro din dobândă. Şi reiese că la scadenţă vei avea un câştig real de 53 de euro.
O altă sugestie ar fi la TBI Bank, de tip depozit simplu, cu o rată a dobânzii de 1,95%, o dobândă netă de 81,90 euro, iar la final ar acumula profit net 46,90 euro.

Sau Veneto Banca, instituţie de credit care oferă a treia cea mai mare dobândă de pe piaţă, cu o rată a dobânzii de 1,50%, o dobândă netă de 63 de euro și un profit net de 28 de euro la scadenţă.

Fondurile de investiţii, randamente pe placul buzunarului

Cele mai cunoscute şi utilizate fonduri mutuale, ca instrumente de economisire, sunt fondurile de acţiuni, monetare, de obligaţiuni şi mixte. Din totalul câştigurilor se scad impozitul pe venit de 16%, inflaţia şi comisioanele care depind de la un fond la altul.

Conform spuselor lui Sergiu Mandiş, oficial al SSIF Broker, dacă luăm în calcul varianta unui investitor cu profil de risc mediu, în acest caz ar fi oportun ca pe termen lung să se investească în fonduri de acţiuni româneşti sau străine, în funcţie de valuta în care vrea să investească. „Este destul de complicat să estimăm randamentele pe care ar putea să le obţină un investitor în urma investiţiei în unităţi de fond, pe termen lung, însă investiţia în acţiuni s-a dovedit mai profitabilă decât investiţia în obligaţiuni sau proprietăţi imobiliare“, explică el. Potrivit lui, un aspect foarte important este şi momentul investiţiei în fonduri pe acţiuni. Astfel că, dacă un investitor cumpăra unităţi de fond cu expunere pe companiile componente ale indicelui BET în decembrie 2007, în acest moment ar fi avut o pierdere potenţială de 28%. „Ca şi strategie de investiţii şi pentru dispersia riscului asociat acestui tip de investiţii, ar fi de preferat în diversificarea cumpărăturilor de unităţi de fond pe intervale de timp, lunar, trimestrial sau anual. Mai mult decât atât, investiţiile în fonduri de acţiuni ar putea fi efectuate numai în lunile de scăderi ale cotaţiilor bursiere – pe termen lung randamentul ar putea fi mai bun“, explică oficialul SSIF Broker.  Sergiu Mandiş avertizează că e foarte important să fim atenţi ca randamentul potenţial al investiţiei în fonduri să fie direct proporţional cu riscul asumat. „Este foarte important pentru investitori să cunoască toate aspectele cu privire la fondul în care vor să investească: strategii de investiţii, mod de administrare, costuri, perioada de investiţie sau cine sunt administratorii“, conchide acesta.

Daniela Rapotă, responsabil la departamentul de analiză al SSIF Intercapital Invest SA, spune că investiţiile în fonduri deschise de investiţii ar trebui să fie realizate în primul rând în funcţie de profilul de risc. „Dacă există o aversiune mare la risc, atunci este recomandat un fond monetar sau un fond de obligaţiuni, unde randamentele sunt mai mici“, explică ea. De pildă, conform spuselor sale, în anul curent, aceste tipuri de fonduri au oferit randamente cuprinse între 1,2% şi 6,3%. „Dacă se doreşte posibilitatea unor randamente mai mari, se pot alege contra unui risc asumat mai mare, fondurile cu expunere mai mare pe acţiuni, sau cu diverse strategii de investiţii mai riscante“, completează Daniela Rapotă. În opinia sa, pentru cele din urmă, randamentele în anul curent sunt cuprinse între -13% şi 37%, iar investiţiile în fonduri pot să se încheie şi cu pierderi, în special dacă contextul bursier este unul negativ. „Ca principiu general, investiţiile în fonduri nu pot oferi câştiguri fixe şi garantate, la fel cum performanțele viitoare pot diferi de cele anterioare“, a mai spus reprezentatul SSIF Intercapital Invest SA. Potrivit declarațiilor sale, la o investiție de 5.000 de euro, un randament de 5% reprezintă un câștig de 250 de euro, la fel cum un randament de 10% reprezintă un câștig de 500 de euro, excluzând taxele și comisioanele, astfel că valoarea câștigului diferă în funcție de randamentul obținut.

Campionii randamentelor în ultimul an

În cazul fondurilor de acţiuni, conform calculelor conso.ro , realizat în perioada 5 decembrie 2014 – 7 decembrie 2015, fondul de investiţii care a adus cel mai mare câştig, pentru echivalentul în lei a 5.000 de euro este Intercapital Investment Managament, care a adus un câştig brut de 396,02 euro. De aici scădem inflaţia şi impozitul şi rămânem în mână cu un câştig net de 298 de euro. Al doilea fond de acţiuni conform câştigurilor aduse este BT Asset Management, care a adus un plus de 270,3 euro într-un an, la aceeaşi sumă de 5.000 de euro. OTP Asset Management a adus un câştig de 227 de euro.

În cazul fondurilor de obligaţiuni, câştigurile ar fi fost mai mici. Între 5 decembrie 2014 și 7 decembrie 2015, cei care au investit 5.000 de euro în fondul de obligațiuni Stabilo de la Pioneer Asset Management, au câștigat net, după ce au scăzut inflaţia şi impozitul datorat la stat, 169,8 euro. În ceea privește fondul de investiții BT Obligațiuni al BT Asset Management au fost câștiguri de 132.32 de euro. Sunt singurele fonduri de obligaţiuni care au adus profit investitorilor în perioada menţionată, potrivit calculelor Conso.ro.

Contul de economii, dobânzi mici

Conturile de economii sunt o altă variantă de economisire. Însă, şi în cazul acestui instrument, dobânzile sunt real negative, la mai multe instituţii de credit. Avantajul acestuia este că avem oricând acces la bani, fără a pierde dobânda plătită de bancă, spre deosebire de un depozit clasic, la care dobânda se plăteşte la termenul stabilit iniţial. Pe de altă parte, dobânda plătită în cazul unui cont de economii este, în general, variabilă, nu fixă, adică se poate modifica oricând, în funcţie de evoluţia indicilor dobânzilor bancare. O altă caracteristică a conturilor de economii este aceea că unele bănci impun anumite sume minime pentru plata unei dobânzi, în general de 500 de lei. Cu cât sumele economisite sunt mai mari cu atât dobânda plătită este mai mare, existând dobânzi prestabilite pe tranşe valorice.
Astăzi, băncile mici încearcă să atragă clienţii cu dobânzi de maximum 1,79%, cum este cazul Leumi Bank. Să facem un calcul simplu pentru a vedea care ar putea fi câştigul după un an. Asta în condiţiile în care se depune în cont o sumă iniţială de 5.000 de euro la care se adaugă lunar o depunere de 100 de euro. În total, se economisesc după un an, 6.100 de euro. Dobânda netă este de 83 de euro. După ce calculăm pierderea cu inflaţia, realizăm că de fapt câştigul real este de 40 de euro.

Banca Românească oferă o dobândă de 1,46% pentru aceleaşi condiţii. Astfel câştigul net nu depăşeşte, într-un an, 25,26 euro. Banca Feroviară oferă, pentru aceleaşi condiţii o dobândă de 1,31%. Ceea ce înseamnă un câştig de 17,9 euro.

 Dacă există o aversiune mare la risc, atunci este recomandat un fond monetar sau un fond de obligaţiuni, unde randamentele sunt mai mici“.
Daniela Rapotă, responsabil la departamentul de analiză al SSIF Intercapital Invest SA


Te-ar putea interesa și: