În documentul referitor la tratamentul prudenţial al creditelor neperformante se arată că noile reglementări vor fi aplicate împrumuturilor acordate de la data adoptării propunerii, care va fi miercuri.
Propunerea acoperă doar noile împrumuturi şi nu se referă la creditele neperformante de 944 de miliarde de euro (1.170 miliarde de dolari), care împovărează acum bilanţurile băncilor europene.
Problema este presantă în ţările cele mai afectate de criza datoriilor suverane. Grecia, care ar urma să iasă din programul de asistenţă financiară în august, domina lista împrumuturilor neperformante ca procentaj din totalul creditelor.
Economiştii avertizează că din cauza NPL este din ce în ce mai greu pentru bănci să împrumute bani, ceea ce le afectează câştigurile. Autorităţile europene încearcă să forţeze creditorii să vândă sau să deprecieze creditele neperformante, dar nu s-au pus de acord care este cea mai bună metodă, unii investitori fiind dezamăgiţi de lipsa progreselor în acest domeniu.
Cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante se înregistrează în Italia (224,2 miliarde de euro), Franţa (142,2 miliarde de euro), Spania (131,4 miliarde de euro), Grecia (112,3 miliarde de euro), Marea Britanie (67 miliarde de euro) şi Germania (58,4 miliarde de euro).
Băncile italiene şi-au stabilit obiective privind reducerea NPL prin vânzarea portofoliilor sau deprecierea activelor.
Per ansamblu, băncile europene şi-au redus creditele neperformante cu mai mult de 280 de miliarde de euro, de la sfârşitul lui 2014.
Banca Centrală Europeană (BCE) intenţionează să solicite băncilor din zona euro să pună deoparte mai mulţi bani pentru a acoperi creditele neperformante.
NPL afectează bilanţurile băncilor şi limitează creditarea, o problemă pentru BCE, deoarece creditarea anemică contracarează stimulentele pe care banca vrea să le ofere prin dobânzile reduse. Problema băncilor este că nu există o piaţă reală pentru creditele neperformante, astfel că vânzarea acestor credite le-ar provoca pierderi semnificative şi le-ar obliga să strângă capital, o opţiune costisitoare având în vedere preţul scăzut al acţiunilor băncilor.
AGERPRES
