Baklavaua, darul dulce al Turciei pentru lume
Acest desert iconic a depășit granițele și culturile, devenind tot mai accesibil datorită exporturilor Turciei și creșterii numărului de cofetării turcești în străinătate, spre încântarea iubitorilor de dulciuri din întreaga lume. De la America la Japonia, cofetăriile deschise de maeștri turci atrag cozi lungi de pasionați, dornici să guste autenticitatea baklavalei.
Cu toate acestea, pentru cei care doresc să experimenteze gustul său autentic, nimic nu se compară cu savurarea baklavalei direct în Turcia. Iar ocazia perfectă pentru aceasta este Ziua Internațională a Baklavalei, sărbătorită pe 17 noiembrie, un prilej de a descoperi și celebra acest desert crocant și dulce care a cucerit lumea.
Desert prețuit al bucătăriei sustenabile turcești
Preparată tradițional din 40 de foi subțiri de aluat phyllo, umplute cu fistic sau nuci și îndulcită cu sirop, baklavaua reprezintă un adevărat răsfăț culinar. Crocantă la exterior și suculentă la interior, acest desert a încântat papilele gustative de secole. Încă din perioada otomană, baklavaua a fost considerată o rețetă emblematică a culturii culinare sustenabile din Turcia.
Originea baklavalei se leagă de tradiția turcească a aluatului yufka (phyllo), inclus pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Desertul a atins perfecțiunea în bucătăriile imperiale otomane, unde maeștrii întindeau aluatul până devenea subțire ca o petală de trandafir. Inițial simbol al măiestriei și prestigiului în palate, baklavaua rămâne astăzi un simbol al ospitalității și al celebrării, servită alături de ceai sau cafea sau la evenimente speciale precum nunți și sărbători religioase.
Capitala Baklavalei: Gaziantep
Baklavaua este apreciată de iubitorii de deserturi din întreaga lume, iar rețelele sociale abundă în postări și hashtaguri cu rețete și fotografii apetisante. Totuși, prepararea perfectă a baklavalei necesită răbdare, măiestrie și cunoașterea atentă a ingredientelor.
Cea mai rafinată baklava provine din provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei, membră a Rețelei Orașelor Creative UNESCO în domeniul gastronomiei. Baklavaua de Gaziantep este primul produs turcesc care a obținut protecție din partea Uniunii Europene. Secretul constă în foile întinse manual până devin aproape transparente, fisticul de Antep de calitate superioară și untul local. Coacerea în cuptoare cu lemne îi conferă nuanța galben-aurie caracteristică, iar siropul este turnat treptat pentru o îmbibare perfectă. Rezultatul este un desert crocant la exterior, fraged la interior și dulce, dar echilibrat.
Varietăți ale unui deliciu atemporal
Pe lângă varianta din Gaziantep, în Turcia se găsesc numeroase alte tipuri de baklava. Unele se disting prin formă, precum havuç dilimi (felie de morcov), midye (scoică) sau bülbül yuvası (cuib de privighetoare). Altele sunt definite prin ingrediente: şöbiyet (cu smântână kaymak și nuci), sütlü nuriye (cu lapte în loc de sirop), kuru baklava (mai puțin sirop pentru un desert crocant) sau rulouri precum fıstık sarma și ceviz sarma, bogate în fistic sau nuci măcinate.
Bucătarii noi aduc și reinterpretări moderne, precum baklavaua rece, cu mai puțin sirop, lapte și ciocolată, care a câștigat rapid popularitate în Turcia. Fie în formă clasică, fie modernizată, baklavaua rămâne un desert irezistibil și etern.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Baklavalei, de ce să nu pornești într-un „Tur al Baklavalei” pentru a descoperi și savura acest desert emblematic, apreciat în întreaga lume?
