Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, deputatul PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, a expus datele recente privind examenul de bacalaureat. Analiza sa scoate în evidență tendințe negative, atât în ceea ce privește numărul participanților, cât și interesul acestora pentru continuarea studiilor. Statisticile indică un declin constant, iar absenteismul ridicat ridică întrebări serioase despre viitorul educației în România.

Marilen Gabriel Pirtea: Numărul candidaților scade de la an la an

Potrivit datelor prezentate de Marilen Gabriel Pirtea, în acest an au fost așteptați la examenul de bacalaureat 108.000 de candidați. Dintre aceștia, peste 94.000 provin din promoția curentă, iar restul sunt din seriile anterioare. Tendința este una descendentă, comparativ cu anii anteriori.

În 2024, au fost înscriși 119.052 de candidați, iar în 2023 s-au înregistrat 113.888 de elevi. Scăderea se observă constant, în condițiile în care în 2022 au fost așteptați 111.327 de candidați.

După prima probă, cea la limba și literatura română, absenteismul a fost deja semnificativ, 1.256 de candidați neprezentându-se.

Marilen Gabriel Pirtea avertizează că acest fenomen nu este unul izolat și că trebuie analizat în contextul mai larg al evoluției demografice și al interesului scăzut pentru educație.

„Anul acesta, 108.000 de candidați erau așteptați să susțină examenul de bacalaureat. Dintre aceștia, peste 94.000 provin din promoția curentă, iar peste 13.800 din seriile anterioare.

 După prima probă susținută la disciplina limba și literatura română, lipsiseră deja 1.256 de candidați, deci numărul de candidați care ar putea promova examenul deja scăzuse”, spune deputatul pe pagina sa de Facebook.

Procentul de promovabilitate rămâne stabil, însă contextul se deteriorează

Analiza realizată de Marilen Gabriel Pirtea arată că rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat s-a menținut relativ constantă în ultimii ani. Procentul variază între 80% și 83,2%, în ciuda fluctuațiilor punctuale înregistrate din 2017 până în prezent.

În 2024, au promovat 97.066 de candidați. În 2023 au fost 89.555 de absolvenți, iar în 2022, numărul acestora s-a ridicat la 86.804.

Totuși, chiar dacă procentajul pare stabil, scăderea numărului total de candidați reduce automat și numărul absolvenților care pot merge mai departe în sistemul educațional.

„În ceea ce privește numărul celor care au promovat examenul de bacalaureat, dintre cei prezenți,
– în 2024 au promovat 97.066,
– în 2023 au promovat 89.555,
– iar în 2022 au promovat 86.804.

 Reiese astfel un procent de promovabilitate între 80% și 83,2%. Deși au existat ușoare fluctuații de-a lungul timpului (2021 – 75,7%, 2020 – 72,9%, 2019 – 75,5%, 2018 – 74,7%, 2017 – 79,2%), procentul se menține relativ constant”, arată analiza lui Pirtea.

Deputatul atrage atenția că, raportat la tendințele actuale, este posibil ca anul 2025 să aducă cel mai mic număr de absolvenți de bacalaureat din ultimii ani. Fenomenul generează efecte în lanț pentru sistemul universitar din România.

„Aceast pronostic ridică semne de întrebare atât cu privire la evoluția demografică, cât și față de interesul pentru continuarea studiilor.

 Dacă ar continua tendința din ultimii ani și s-ar menține rata de promovabilitate de puțin peste 80%, raportat la cei aproximativ 106 700 de candidați eligibili după prima zi de examen, ne-am putea aștepta la aproximativ 80.800 de candidați să promoveze examenul de bacalaureat în 2025.

Este, așadar, posibil să asistăm atât la cel mai scăzut număr de elevi care s-au prezentat la examenul de bacalaureat, cât și la cel mai redus număr de candidați care au reușit să îl promoveze”, mai spune deputatul.

Universitățile riscă să nu ocupe toate locurile disponibile

În postarea sa, Marilen Gabriel Pirtea subliniază și o altă problemă majoră: riscul ca universitățile din România să nu reușească să ocupe toate locurile finanțate de la buget. Pentru anul universitar 2025-2026, cifra de școlarizare prevede 68.116 locuri subvenționate.

Scăderea numărului de absolvenți, alături de tendința tinerilor de a alege universități din străinătate sau de a renunța la educație, pune presiune suplimentară pe instituțiile de învățământ superior.

Situația este agravată și de procentul ridicat al tinerilor NEETs. În 2023, 11,2% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani nu erau implicați în muncă, educație sau formare profesională.

Potrivit analizei realizate de rectorul UVT, în lipsa unor măsuri adaptate, România se va confrunta cu dificultăți serioase în menținerea unei baze suficiente de studenți pentru susținerea universităților publice.

„Având în vedere numărul redus de absolvenți preconizat, precum și opțiunea unei părți dintre aceștia de a nu-și continua studiile (România are și cel mai mare procent de tineri care nu lucrează și nu participă la niciun program de educație sau formare profesională – 11,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 ani făceau parte din categoria NEETs în anul 2023) sau de a alege instituții de învățământ superior din străinătate și în absența unor măsuri concrete, vom ajunge în situația în care multe universități nu vor reuși să ocupe locurile finanțate de la bugetul de stat pe care le au la dispoziție, din cauza numărului absolvenților care sunt eligibili și interesați să urmeze studii universitare”, mai spune el.

România, în coada clasamentului european la studiile superioare

Un alt aspect evidențiat de Marilen Gabriel Pirtea este legat de nivelul scăzut al educației superioare în rândul populației adulte. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul de absolvenți de studii superioare, cu doar 23,6% din populație care a finalizat o astfel de formă de educație, conform datelor disponibile în decembrie 2024.

„Pe de altă parte, România are cel mai scăzut procent de absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană, cu doar 23,6 din populație care a finalizat o formă de învățământ superior, conform datelor din decembrie 2024.

Această realitate evidențiază nevoia urgentă de a identifica și implementa soluții eficiente prin care elevii să fie sprijiniți și orientați astfel încât să nu se mai piardă pe parcursul traseului educațional, ci să fie motivați și pregătiți să continue parcursul educațional și profesional”, mai spune în analiza sa.

În acest context, rectorul UVT susține că este nevoie de politici educaționale eficiente, care să reducă pierderile de pe parcursul traseului școlar. Accentul trebuie pus pe orientarea educațională, sprijin personalizat pentru elevi și programe aplicate de consiliere.

„În acest context, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) nu rămâne pasivă în fața acestui fenomen și se implică activ în sprijinirea elevilor de liceu prin programul gratuit de pregătire pentru bacalaureat, seria de webinare tematice dedicate orientării educaționale și ședințele individuale gratuite de consiliere psihologică și vocațională”, încheie Pirtea.

Universitatea de Vest din Timișoara s-a implicat activ în sprijinirea elevilor, oferindu-le programe gratuite de pregătire pentru bacalaureat, webinare tematice pentru orientare educațională și ședințe gratuite de consiliere psihologică și vocațională.

Marilen Gabriel Pirtea susține că examenul de bacalaureat trebuie regândit astfel încât să promoveze nu doar memorarea informațiilor, ci și competențele reale necesare pe piața muncii. În viziunea sa, este esențial ca tinerii să fie încurajați să își continue parcursul educațional, într-un sistem modernizat și adaptat cerințelor actuale.