Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Internațional

Avertismentul experților: Putin îngroapă Rusia. Economia este în colaps. Prăbușirea Federației ruse este o chestiune de timp

Autor: | | -1 Comentarii | 11195 Vizualizari

Expertul rus Serghei Obuhov, doctor în economie şi ştiinţe politice, a declarat că reforma sistemului de pensii nu va putea salva economia rusă de la colaps, preconizând o prăbuşire în cel mult o lună de zile, după o nouă cădere a prețului petrolului.

La scurt timp după victoria repurtată la alegerile prezidenţiale din martie 2018, unii analişti ruşi şi occidentali se aşteptau ca în cel de-al patrulea mandat, Vladimir Putin să se intereseze mai mult de politica internă, pe fondul unei „oboseli a populaţiei de politica externă”.

Printre primele caracteristici vizibile ale mandatului 4.0 al preşedintelui rus în plan intern au fost menţinerea status-quo-ului, însă nu oricum, ci prin continuarea centralizării puterii, reţetă frecvent aplicată în „era Putin”. Nimic surprinzător, controlul politic asupra perspectivelor economice ale ţării, abia ieşite din recesiunea în care intrase la începutul anului 2015, va continua.

Economia rusă, care se confruntă cu probleme structurale  remanente, cum ar fi dependenţa tradiţională de exportul de hidrocarburi, a suferit o lovitură grea în urma sancţiunilor internaţionale. În pofida asigurărilor oferite constant de oficialii ruşi că economia s-a adaptat restricţiilor internaţionale, creşterea economică modestă înregistrată începând cu ultimele luni ale anului 2017 – 1,5% nu se resimte la nivelul cetăţeanului de rând. Deşi perspectivele macroeconomice pe termen scurt şi mediu sunt pozitive, fiind favorizate de relativa stabilitate a preţurilor pe pieţele de materii prime şi creşterea consumului intern, pe termen lung estimările specialiştilor rămân rezervate. 

Nu mai departe de luna septembrie a acestui an, într-un interviu acordat publicaţiei Kommersant, şeful Serviciului Federal Antimonopol, Igor Artemyev, caracteriza economia rusă ca fiind „înapoiată, semi-feudală, în special în regiunile slab dezvoltate, unde nu se simte nici măcar izul unei concurenţe”.

„Reforma sistemului de pensii – genocidul poporului rus” 

Dezbaterile privind reforma sistemului de pensii care prevedea, în varianţa iniţială, creşterea vârstei de pensionare - de la 55 de ani la 63 de ani pentru femei şi de la 60 de ani la 65 de ani pentru bărbaţi, cuplate cu majorarea TVA de la 18% la 20%, au fost urmate de o serie de proteste în zeci de oraşe din Rusia. Miile de manifestanţi au cerut demisia premierului şi a Guvernului, dar în premieră şi a preşedintelui, care de data aceasta nu a mai reuşit să direcţioneze toate nemulţumirile populaţiei către loialul său subordonat, Dmitri Medvedev.

 

Printre cele mai scandate lozinci s-au numărat: „Reforma sistemului de pensii – genocidul poporului rus” şi „Putin şi Medvedev-în instanţa de judecată”.Protestatarii au dat curs apelurilor Partidului Comunist, sindicatelor, aşa-numitului Front de Stânga şi ale opoziţiei extraparlamentare coagulate în jurul lui Aleksei Navalnîi.  Mai mulţi organizatori au fost arestaţi şi mii de demonstranţi reţinuţi, surse de presă neafiliate Kremlinului semnalând că structurile de forţă au utilizat violenţa pentru a dispersa manifestanţii.În timp ce autorităţile ruse susţin necesitatea reformei pensiilor - care prevede prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani, protestatarii reclamă nivelul redus al speranţei de viaţă şi solicită anularea facilităţilor acordate angajaţilor structurilor de forţă – poliţie, armată şi servicii secrete  – care se pensionează devreme.

Pentru cetăţeanul rus obişnuit, încă cinci ani de muncă reprezintă o lovitură puternică, în condiţiile în care speranţa de viaţă în Rusia este de doar 67 de ani la bărbaţi şi de 77 de ani la femei. Amploarea protestelor nu este surprinzătoare, în condiţiile în care un sondaj realizat în iulie a.c. de Centrul sociologic independent Levada arată că 89% dintre bărbaţi şi 90% dintre femei se opun majorării vârstei de pensionare. 

Tensiunile sociale au generat scăderea ratingului de popularitate al partidului de guvernământ Rusia Unită (în iulie 2018 era cu 16% mai puţin decât la începutul anului, potrivit unui sondaj VŢIOM), dar şi al preşedintelui rus (în septembrie 2018 se situa la 39% - cel mai scăzut procentaj înregistrat în ultimii 5 ani, conform unui studiu al Levada). S-a îmbunătăţit şi percepţia cetăţenilor ruşi faţă de UE şi SUA, un sondaj al aceluiaşi centru arătând că 42% dintre respondenţi au „o părere bună” faţă de acestea. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de la începutul anului 2014 până acum.

Într-un mesaj televizat pe un ton mai degrabă rugător decât poruncitor, Vladimir Putin a făcut un pas în spate, propunând o majorare a vârstei de pensionare pentru femei, până la 60 de ani, mai mică cu 3 ani decât cea propusă de Guvern.

Într-o şedinţă urgentă, Camera inferioară a Parlamentului rus s-a conformat imediat noilor directive şi a aprobat modificările propuse de liderul de la Kremlin.

 

Cu toate acestea, efectele recentelor măsuri nepopulare nu sunt garantate. Un studiu publicat anul trecut în revista de specialitate „Întrebările economiei”, preciza că Rusia va pierde peste 5,5 milioane de angajaţi până în 2030 dacă nu va creşte vârsta de pensionare, dar avertiza că acest demers nu va fi suficient pentru redresarea economiei ruse, argumentând că vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a stopa reducerea forţei de muncă. Expertul rus Serghei Obuhov, doctor în economie şi ştiinţe politice, a declarat că reforma sistemului de pensii nu va putea salva economia rusă de la colaps, preconizând o prăbuşire în cel mult o lună de zile, după o nouă cădere a preţului petrolului. 

Până şi ruşii îşi revizuiesc estimările în sens negativ

Lovitura majoră asupra situaţiei economiei ruse se pare că nu a fost reprezentată de nivelul scăzut al preţului petrolului, ci de sancţiunile internaţionale la adresa Moscovei. Indiferent de dimensiunea crahului şi de nivelul de adaptare al economiei la constrângeri, cert este că statul are nevoie de bani pentru anunţata modernizare a armatei. 

Potrivit datelor prezentate la mijlocul anului 2018 de Banca Rusiei, în primele şase luni ale anului investiţiile nerezidenţilor în sistemul nonbancar au fost de 2,4 ori mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre vinovaţii acestei scăderi se numără sancţiunile internaţionale şi fluctuaţiile constante de materii prime.

Deşi în mod constant, estimările instituţiilor internaţionale sunt divergente cu cele prezentate de autorităţile ruse, în iunie 2018 Ministerul Dezvoltării Economice a revizuit în scădere prognoza macroeconomică pentru perioada 2018-2019. Conform datelor oficiale, producţia industrială va creşte doar cu 1,7% (comparativ cu 2,5% prognozată în aprilie 2018), inflaţia va ajunge la 2,9-3,1% până la sfârşitul anului şi la 4,5% la mijlocul lui 2019 (faţă de nivelul actual de 2,2%), iar creşterile salariale reale vor fi de doar 1% anul viitor (comparativ cu 6,3% în 2018).

 

În urmă cu câteva zile, Curtea de Conturi a Rusiei a preconizat o rată a inflaţiei anuale de aproximativ 4%, depăşind nivelul prognozat pentru acest an, de 3,4%, estimând pentru 2019 o creştere mai mică de 2% a PIB-ului.  În acelaşi timp, instituţia rusă a precizat că pe fondul creşterii TVA începând cu 1 ianuarie 2019, rata inflaţiei se va accelera spre finalul anului viitor până la 4,3%, urmând ca în 2020 să scadă la 3,8%, semnalând că riscurile de a menţine creţterea economică sub 2% vor creştere în condiţiile unei prognoze economice incerte cu privire la preţul petrolului şi devalorizarea rublei. 

Pe fondul situaţiei economice dificile, în intervalul ianuarie-iunie 2018 a fost înregistrată o creştere cu 45% a numărului cetăţenilor ruşi care şi-au declarat falimentul personal. Conform datelor preliminare ale Rosstat, în primul trimestru al anului 2018, numărul cetăţenilor ruşi cu venituri sub minimul de subzistenţă a crescut cu 1% faţă de ultimul trimestru al anului 2017, ajungând la 20,8 milioane. 

Cheltuielile secretizate crescute pun presiune pe bugetul statului

În pofida nemulţumirilor generale ale populaţiei, autorităţile ruse continuă să aloce resurse semnificative domeniului apărării, sporind presiunile asupra unui buget aflat la liman.

Potrivit unei analize publicate în octombrie a.c. de către Institutul de Politică Economică ”Egor Gaidar” şi Academia Rusă de Agricultură şi Serviciu Public de sub egida Preşedinţiei ruse, din Moscova cheltuielile secrete şi ultrasecrete prevăzute în proiectul de buget federal pentru anul 2019 vor creşte cu 7,6%, reprezentând 16,9% din totalul cheltuielilor bugetare pentru anul viitor sau 2,9% din PIB. Autorii evaluării semnalează că valoarea alocaţiilor bugetare secretizate este de câteva ori mai mare decât cel al alocaţiilor cu titlu similar prevăzute în bugetele ţărilor dezvoltate, atrăgând atenţia căaceastă practică contravine legii cu privire la secretul de stat, care prevede că secretizarea capitolelor de cheltuieli se poate impune doar pentru alocaţii „în domeniul serviciilor de informaţii, contrainformaţii, spionaj, precum şi în domeniul combaterii terorismului”.

 Când i se vor termina banii lui Putin?

Autorităţile ruse au afirmat cu mândrie exarcerbată că organizarea Cupei Mondiale de fotbal din acest an a injectat 12,5 miliarde de euro în economia rusă, sumă reprezentând peste 1% din PIB. Însă efectele pozitive anunţate asupra economiei se lasă aşteptate.

Când reforma sistemului de pensii loveşte în propria popularitate, probabil că Putin va hrăni din nou monstrul patriotismului. Iar într-o  criză de imagine poate recurge din nou chiar la o nouă  intervenţie militară externă. Dar oare va mai funcţiona mult strategia patriotismului militarist, cheia popularităţii liderului rus, în condiţiile în care omul de rând primeşte „circ, dar fără pîine”?  

Anders Äslund, expert în economia rusă din cadrul think tank-ului The Atlantic Council  a estimat costul anual cumulat al războaielor purtate de Rusia şi al sancţiunilor occidentale sunt de 3-4% din PIB. 

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.