Armata României se confruntă cu un deficit acut de rezerviști voluntari, iar vechea rezervă, formată din cei care au făcut armata obligatorie până în 2007, este învechită. Tensiunile din Ucraina accentuează criza, iar trupele ruse se concentrează la graniță, pregătindu-se pentru o eventuală ofensivă către gurile Dunării, a avertizat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Ministerul Apărării a propus de aproape doi ani proiectul armatei voluntare. Acesta modifică legea privind pregătirea populației pentru apărare pentru a permite cetățenilor să participe la un program de instrucție militară de aproximativ 4 luni.
Proiectul armatei voluntare întârzie
Cu toate acestea, întârzierea proiectului în Parlament ridică întrebări, mai ales în contextul tensiunilor din Ucraina.
„Așteptăm, deși timpul e împotriva noastră, ca (proiectul de lege care modifică) legea pregătirii populației pentru apărare să ajungă în Parlament. Parlamentul care-și va lua vacanță electorală în iunie. Și atunci?
Amânăm legea pentru anul viitor, când războiul din Ucraina continuă și victoriile rușilor in Donbas sunt din ce in ce mai evidente și putem asista la o direcție operativă (a armatei ruse) spre gurile Dunării?
Unde e responsabilitatea factorului politic față de problemele majore de apărare, securitate ale României?”, s-a întrebat gen. Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR).
Generalul în rezervă al armatei române a avertizat că lipsa sprijinului politic și social pentru refacerea rezervei armatei prin voluntariat ar putea duce la reintroducerea serviciului militar obligatoriu în următorii 5-7 ani sau chiar mai devreme.
Pentru a evita această situație, el consideră necesară o modificare rapidă a legislației. E vorba de cea referitoare la armata voluntară. Acesta susține și îmbunătățirea sistemului actual bazat pe rezerviști voluntari.
Legea privind rezerviștii voluntari a fost adoptată în 2015. Ea a intrat în vigoare în 2017. Potrivit președintelui AORR, numărul de militari selecționați în ultimii 7 ani este mult sub cifrele planificate.
Refacerea rezervei armatei, o necesitate
Generalul (r) Bălăceanu a subliniat pentru Digi24 că România ar trebui să ia în considerare refacerea rezervei armatei. Trebuie să se inspire din „experiența altor state”, în special cele scandinave. Acestea au un sistem care combină armata regulată, obligatorie, cu armata voluntară.
El a adăugat că analizând cifrele celor încorporați (obligatoriu + voluntari) din țările scandinave, se observă că cifrele anuale de încorporare sunt în general între 5.000 și 10.000 pe an.
În același timp, președintele AORR a menționat că instituirea „armatei obligatorii”, deși nepopulară, ar rezolva rapid – „într-un scenariu exagerat” – problema rezervei armatei române.
Exemplul dinainte de 1989 al stagiul militar obligatoriu în Armată
El a explicat că în perioada de dinainte de 1989 existau două încorporări pe an, primăvara și toamna. Atunci, aproximativ 20-24.000 de tineri erau încorporați în total. Ei satisfăceau stagiul militar obligatoriu. Bazându-se pe datele publice care indică o rezervă operațională de aproximativ 55.000, reintroducerea serviciului militar obligatoriu și încorporarea între 20-24.000 de tineri în fiecare serie pe an ar rezolva refacerea rezervei într-un an. El a spus că acesta este un scenariu exagerat, bazat pe reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Prin urmare, este necesar să se stabilească un obiectiv mai rațional.
„Dacă ne-am gândi că, potrivit datelor publice, rezerva operațională (actuală) înseamnă în jur de 55.000, ar însemna că într-un an de zile, reintroducând serviciul militar obligatoriu și încorporând în fiecare serie între 20-24.000 de tineri, am rezolva (refacerea rezervei) – dar e un scenariu exagerat, bazat pe tema serviciului militar obligatoriu.
Trebuie să avem un obiectiv mai rațional”, a spus Bălăceanu.
