Așadar, profilul psihologic al românilor poate fi descris astfel: nivel crescut de neîncredere în oamenii din afara grupului (familie şi cunoştinţe), cinism şi scepticism, respectiv potenţial intelectual şi creativ foarte bun, competitivitate crescută, interes mare pentru muncă şi familie.

Potrivit cercetătorului Daniel David „în comparaţie directă cu americanii, avem o instabilitate emoţională mai crescută; spre exemplu, prin raportare la 50 de culturi (48 de ţări), noi suntem peste medie, în timp ce americanii sunt sub medie.”

La trăsătura de personalitate „deschidere” „avem un scor mai mare decât americanii când ne evaluează alţii (heteroevaluare) şi un scor mai mic decât americanii când ne autoevaluam; şi aici, prin raportare la 50 de culturi (48 de ţări), noi suntem peste medie la deschidere heteroevaluată, în timp ce americanii sunt la nivel de medie”, explică David.

Totuşi, aceste trăsături psihoculturale sunt la nivel de ţară, putând exista, la fel ca în SUA, diferenţe importante între diferite zone cu grade diferite de dezvoltare.

Cercetarea, aflată în faza incipientă în care s-au stabilit datele ce vor fi culese şi analizate, este derulată pe o durată de 3 ani în baza unui grant câştigat prin competiţiile organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).

„După ce am încheiat monografia dedicată psihologiei românilor la nivel de ţară, am dus mai departe cercetarea pe două niveluri suplimentare: primul este lucrarea Psihologia europenilor care va apărea la Oxford University Press, în care cu aceeaşi metodologie vom analiza profilul europenilor (variaţiile interne şi raportarea la alte regiuni ale lumii);  iar al doilea se referă la o aprofundare a rezultatelor obţinute în Psihologia românilor, o coborâre de la analiza ţării, la analiza unor zone şi regiuni ale ţării, până cel puţin la nivelul judeţelor”, explică prorectorul pentru cercetare şi inovare al Universităţii Babeş-Bolyai.

Potrivit clujeanului, analiza pornește de la o problemă practică: România este una dintre țările europene cu cele mai mari niveluri de polarizare și inegalitate, comparativ cu țările europene vestice, în condițiile în care, în general în ţările cu un nivel de bunăstare mare inegalităţile sunt mai reduse

„Inegalităţile socio-economice vor fi analizate atât spaţial – de ex. diferenţe între Moldova şi cele mai bogate regiuni din Ardeal–, cât şi temporar – cum au evoluat de-a lungul anilor. Scopul final este să înţelegem fenomenul inegalităţilor/polarizărilor socio-economice şi să căutăm strategii de reducere a acestora”, spune cercetătorul clujean.

Astfel, într-o primă fază vom coborî analiza până la nivel de judeţ şi vom măsura diverşi factori psiho-sociali, elemente precum individualism/colectivism, cooperarea şi încrederea interpersonală, trăsăturile de personalitate, potenţialul intelectual, practic ce am făcut în Psihologia românilor, dar la un nivel mai  detaliat”, explică David.

În faza a doua, se va analiza în ce măsură variabilele psihologice explică și pot avea un rol în inegalitățile socio-economice.

„Vom răspunde la întrebări de genul: zonele mai bogate sunt caracterizate de un nivel mai crescut de autonomie a individului?  Celelalte sunt dominate de colectivism? Sau în zonele mai bogate există o cooperare inter-personală mai şi încredere mai mari decât în zonele în care bunăstarea este mult mai scăzută”, explică David.

Cercetarea va fi realizată de echipe mixte şi vor exista trei seturi de variabile: variabile psihoculturale, variabile socio-economice, şi variabile socio-politice. La studiu vor contribui pe lângă psihologi, economişti, geografi, specialişti în ştiinţe politice şi fizicieni.

„Noi vedem relaţiile într-o manieră bidirecţională, adică factorii psihologici contează, dar după ce apar efectele, acestea menţin sau influenţează la rândul lor factorii economici. De aceea avem nevoie spre exemplu şi de fizicieni, care să modeleze cât mai complex aceste relaţii, după modele din econofizică. Relaţia nu este unidirecţională, ci cauza determină un efect, care determină alt efect, care influenţează iar cauza”, explică David. Mai mult, el  menționeazăcă „factorii psihologici acoperă doar o parte din mecanismele complexe psihosociale care pot ajuta la clarificarea înţelegerii mecanismelor inegalitatiţilor/polarizarilor psihosociale şi la căutarea unor strategii de reducere a acestora”, potrivit Adevarul.ro.