Vladimir Putin va câștiga alegeri prezidențiale din 2024 cu peste 90%

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru cotidianul american New York Times că Vladimir Putin va fi reales președintele Rusiei în martie 2024 cu peste 90% din voturi, precizând, totodată, că alegerile prezidențiale din Rusia nu sunt o democrație, ci „o birocrație costisitoare”.  După ce a fost publicat articolul respectiv, el a încercat să-și justifice cuvintele, acuzând jurnaliștii americani că l-au citat greșit și că el, de fapt, și-ar fi exprimat opinia personală privind „realegerea lui Putin”.

„Alegerile noastre prezidențiale nu sunt tocmai o democrație, ci o birocrație costisitoare. Domnul Putin va fi reales anul viitor, obținând peste 90% din voturi. S-ar părea că așa este, dar nu este chiar așa. În ceea ce privește faptul că Putin va fi ales, personal sunt sigur de aceasta, bazându-mă pe nivelul de consolidare a societății în jurul lui Putin, da, acest lucru este corect.

Cât privește restul, a existat o întrebare despre alegeri și răspunsul a fost că alegerile, deși sunt o cerință a democrației și Putin însuși a decis să le organizeze, teoretic ele pot fi contramandate. Pentru că deja este evident că Putin va fi ales. Aceasta este opinia mea absolut personală. Ei bine, ei au denaturat-o în acest fel”, a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Momentan, nu se știe cine va fi contracandidatul lui Vladimir Putin

Momentan, nu se știe cine va fi contracandidatul lui Vladimir Putin, însă analiștii politici nu cred că oficialul rus ar trebui să își facă griji cu privire la rezultatul alegerilor deoarece el va câștiga cu peste 90% din voturi, exact cum a spus Dmitri Peskov.

„Ce o va împiedica pe [șefa CEC] Ella Pamfilova să atragă 90%? De ce ar trebui Peskov să aibă dubii că Pamfilova va susține că Putin a obținut 90% de voturi? După cum corect a remarcat Peskov, alegerile din Rusia sunt o procedură birocratică, în primul rând. Nu depind prea mult de sprijinul populației pentru Putin, de numărul real de voturi”, a explicat politologul Fiodor Krașeninnikov.

Potrivit spuselor sale, în ciuda protestelor care vor avea loc în Rusia, opoziției politice îi va fi dificil să demonstreze că rezultatul real al alegerilor prezidențiale din 2024 este altul. Sarcina Kremlinului este să se asigure ca niciun eveniment nu va periclita realegerea lui Vladimir Putin pentru funcția de președinte al Rusiei.

„Întreaga resursă administrativă și punitivă va suprima de dimineață și până seara orice activitate de protest, va da pomeni săracilor, va intimida toți activiștii și va ține discursuri înălțătoare, va promite din nou garanții sociale. [Autoritățile] vor spune: Avem 90%. Vom spune că alegerile sunt fraudate. Ei vor spune: nu știm nimic, au venit observatori din Abhazia, Osetia de Sud, Kazahstan, Tadjikistan și Niger și au spus că alegerile au fost corecte. Deci, cum am putea respinge această cifră de 90%? În niciun fel, dar ce s-a schimbat în interiorul Rusiei, pentru ca autoritățile să nu o poată face [ca în 2018]?”, a adăugat politologul Fiodor Krașeninnikov.

La rândul său, politologul Alexandr Morozov este ferm convins că Kremlinul va desfășura o campanie electorală în 2024 de teamă că, „dacă nu va ieși Putin, atunci ne vor distruge pe toți”.

„În plus, toate administrațiile provinciilor înțeleg bine: acestea nu sunt alegeri prezidențiale, ci un referendum privind încrederea în Putin și este necesar să se arate exact procentul pe care Vaino și Kirienko l-au planificat. Și acesta este de 86%”, a zis el.

Conform lui Grigori Golosov, Dmitri Peskov a fost suspectat în mod greșit de „complot sau onestitate nefirească” după ce a susținut acel interviul pentru New York Times, însă, acum, „datorită lui, cunoaștem cel puțin reperul Kremlinului – 90% din voturi.”

„După cum am înțeles, s-a avut în vedere că rezultatele «alegerilor» vor fi atât de predictibile, încât nici nu trebuie organizate (acest lucru este evident), dar vor trebui formalizate printr-o procedură birocratică costisitoare (și acest lucru este evident: protocoalele nu se vor scrie singure). Probabil că s-a exprimat cumva strâmb, dar nu este o noutate”, a remarcat Grigori Golosov.