Inteligența Artificială accelerează schimbările în energie, tehnologie și piața muncii
Impactul inteligenței artificiale asupra ocupării forței de muncă urmează să devină o temă centrală în dezbaterea publică. Ritmul alert al dezvoltării tehnologice influențează profund modul în care munca și societatea sunt transformate, iar subiectul este așteptat să fie tot mai prezent atât în sfera politică – inclusiv în contextul alegerilor midterm din SUA de anul viitor – cât și în preocupările societății în ansamblu.
Tinerii aflați la început de carieră, cei mai afectați de impactul AI
Un studiu al cercetătorilor de la Stanford arată că tinerii americani între 22 și 25 de ani au înregistrat o rată de angajare cu 13% mai scăzută în sectoarele expuse la AI generativ, comparativ cu grupurile de vârstă mai înaintată din aceleași domenii. De exemplu, în iulie 2025, numărul dezvoltatorilor software tineri era cu 20% mai mic decât în toamna lui 2022, iar cel al angajaților din relații cu clienții era cu 11% mai redus.
Deși cererea ridicată pentru servicii digitale în perioada pandemiei a influențat trendul, aceasta nu explică în totalitate diferențele. Pentru angajații între 26 și 30 de ani, ratele de angajare în software și relații cu clienții au rămas relativ stabile, iar pentru cei peste 35 de ani au crescut. Cea mai mare diferență s-a observat între inginerii software aflați la jumătatea carierei (41-49 ani) și cei aflați la început (22-25 ani), cu aproape 30 de puncte procentuale mai puțin pentru tinerii la debut, comparativ cu momentul lansării ChatGPT.
Analiza, bazată pe date de la un mare procesator de plăți salariale și corectată pentru distorsiuni la nivelul firmelor, arată că scăderile de ocupare afectează în special domeniile unde AI automatizează sarcini, în loc să susțină și să completeze activitatea angajaților mai tineri. În sectoarele mai puțin afectate de AI sau pentru profesioniști cu experiență, rata angajării a rămas stabilă sau chiar a crescut, subliniază Claudiu Cazacu.
Companiile își ajustează structura forței de muncă, iar tinerii sunt cei mai afectați
Între ianuarie 2023 și toamna acestui an, numărul anunțurilor pentru poziții entry-level din SUA a scăzut cu 35%. Transformările vizează și structura companiilor mari, cu eliminarea unor poziții de management intermediar, ceea ce duce la pierderi de locuri de muncă relativ bine plătite. Acest fenomen de „aplatizare” organizațională a fost observat inclusiv în corporații precum Amazon.
Senatorul democrat Mark Warner avertizează asupra posibilelor efecte sociale, mai ales pentru tinerii care au investit sume mari în educația universitară. În august 2025, rata șomajului pentru cei între 20 și 24 de ani cu studii universitare era de 9,3%, față de 7,4% acum doi ani și mult peste media națională de 4,3%. Warner estimează că, în următorii doi-trei ani, până la un sfert dintre tinerii absolvenți ar putea ajunge să ceară ajutoare de șomaj.
Perspectivele oferite de Dario Amodei, fondatorul startup-ului AI Anthropic, sunt și mai pesimiste: pe măsură ce tehnologia AI se dezvoltă, până la 50% dintre locurile de muncă pentru cei aflați la început de carieră ar putea dispărea. În vară, Anthropic a lansat un model capabil să execute sarcini complexe, să efectueze cercetări și să interacționeze cu alte unelte software, păstrând memoria acțiunilor timp de până la 7 ore, fără întreruperi pentru pauze sau socializare.
AI afectează tinerii la început de carieră
Impactul AI este disproporționat asupra tinerilor la început de carieră, afectând procesul natural de avansare profesională. Experiențele repetate și interacțiunile cu colegii, esențiale pentru acumularea de cunoștințe, abilități sociale și relații profesionale, sunt limitate, ceea ce poate reduce șansele unei cariere sustenabile.
Transformările tehnologice sunt aproape inevitabile, însă lipsa unei pregătiri proactive nu este o strategie viabilă. AI creează nu doar riscuri, ci și noi oportunități de muncă. Tinerii agili și informați pot beneficia dacă identifică rapid nevoile emergente ale pieței, dar acest proces necesită suport, organizare și timp pentru dezvoltarea abilităților necesare.
În același timp, structura actuală a pregătirii profesionale riscă să devină depășită. Fără adaptarea rapidă a universităților, a programelor educaționale și a modului de instruire la noile realități tehnologice, există riscul pierderii unor talente tinere valoroase, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
