Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, România va închide anul 2022 cu o creștere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresări economice post-pandemie, bazată în principal pe consumul intern. Pe de altă parte, însă, creșterea estimată a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degrabă negative, în condițiile în care România a întârziat conceperea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investițiilor viitoare, se precizează într-un comunicat de presă emis, luni, 28 noiembrie, de către compania Deloitte România.

Potrivit Comisiei Europene, este de așteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizează că inflația se va menține ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic și alegerile din 2024.

România își va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB

În raportul de țară din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri de disciplină fiscală prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea prețurilor la energie), creșterea impozitării (venituri personale, TVA) și devalorizarea leului. Propunerile de măsuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile și, în consecință, vor duce la o dinamică scăzută a creșterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ în prima jumătate a anului 2023.

De asemenea, din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidență faptul că, în 2023, România își va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeași direcție ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o amenințare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune, a relatat sursa citată.

Perspectivele macroeconomice privind UE și România determină sectorul bancar să-și ajusteze strategia

Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă și se va redresa dificil și lent”. Articolul citează declarațiile lui Christine Lagarde, Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum și pe ale economiștilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieței de energie și a întreruperilor înregistrate pe lanțurile de aprovizionare.

Articolul subliniază creșterea negativă a PIB-ului Germaniei în 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, în timp ce Austria și Belgia deja înregistrează contracție economică, potrivit estimărilor. Perspectivele macroeconomice privind UE și România determină sectorul bancar să-și ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecție mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente, se arată în comunicatul de presă.