Lupta contra corupţiei în Balcani cu siguranţă nu este posibilă fără un sistem juridic independent, a afirmat analistul politic Saşa Popov, într-o declaraţie pentru agenţia citată. Corupţia generalizată afectează toate straturile societăţii. Potrivit unui raport ONU lansat în 2012, aceasta “este o parte a vieţii de zi cu zi” în regiune. O persoană din şase se confruntă în mod direct sau indirect cu corupţia atunci când intră în contact cu un funcţionar public, potrivit raportului. Şi, conform ultimului clasament al Transparency International privind corupţia, nicio ţară din Balcanii de Vest nu depăşeşte nivelul 4 pe o scară de la 0 la 10, în care 10 semnifică “foarte curată”, iar 0 – “foarte coruptă”.
Lika Nedeljkovic, o sârboaică sexagenară, se pregăteşte să-şi facă controlul medical lunar. Ea nu uită niciodată să ofere ciocolată sau cafea medicului ei. “A devenit un automatism”, spune femeia, care a supravieţuit unui cancer. Deşi nimeni nu i-a cerut în mod direct cadouri sau mită, dna Nedeljkovic ştie de mult timp că o cutie de bomboane sau un parfum îi vor asigura mai multă atenţie, dacă nu îngrijire, în sistemul medical public sârb.
În Balcani, care suferă încă de sechelele războaielor din anii 1990, acuzaţiile de corupţie la adresa oamenilor politici sunt numeroase. Sanader este primul înalt responsabil care a fost condamnat pentru asemenea fapte.
“Sper că acest verdict va avea un impact pozitiv asupra moralităţii politicienilor noştri”, a declarat analistul politic Zarko Puhovski. În afară de Sanader, condamnat pentru că a primit mită de 5 milioane de euro de grupul petrolier maghiar MOL pentru a-i asigura controlul asupra companiei petroliere croate INA fără a deţine majoritatea acţiunilor, alţi foşti responsabili politici, între care fostul vicepremier Damir Polancec, fac obiectul unor anchete sau au fost judecaţi şi condamnaţi pentru corupţie în Croaţia, ţară care va adera la UE în 2013. În schimb, în Serbia, unde noul guvern instalat după alegerile generale din luna mai s-a angajat să ducă o “luptă nrecuţătoare” contra acestui flagel, un sondaj recent al agenţiei Medium Gallup arată că 90% din subiecţi consideră corupţia ca fiind un fenomen obişnuit.
Până în prezent, în pofida declaraţiilor răsunătoare, numai Oliver Dulic, ministrul mediului în guvernul precedent, a fost inculpat în octombrie pentru abuz de putere. Corupţia este “cancerul” societăţii sârbe, necesitând un tratament radical dacă ţara vrea să facă progrese spre aderarea la UE, a avertizat recent Jelko Kacin, raportorul Parlamentului European pentru Serbia. În Bosnia, nicio personalitate politică nu a făcut obiectul unei proceduri în justiţie pentru corupţie, o realitate calificată drept dramatică de către Srdjan Blagovcanin, expert în acest fenomen, care denunţă presiunile politice asupra tribunalelor. Aceeaşi situaţie este şi în Muntenegrul vecin, care a început negocierile de aderare la UE în iunie.
Lufti Dervishi, de la filiala albaneză a Transparency, rezumă situaţia din ţara sa: “Niciun rechin nu a fost prins în plasele justiţiei albaneze, care s-a mulţumit doar cu câţiva peşti mici”. În mod ironic, în Kosovo, unde justiţia locală este supervizată de o Misiune de justiţie a UE (Eulex), al cărei mandat este de a întări statul de drept gestionând dosarele considerate foarte sensibile, şeful Biroului de luptă contra corupţiei a fost el însuşi inculpat pentru corupţie. “Nu este suficient să avem toleranţă zero faţă de corupţie”, a estimat William Infante, responsabil ONU la post în Serbia, care recomandă mai multe eforturi pentru a schimba mentalitatea societăţilor din Balcani.
Şi asta pentru că reacţiile celor care sfârşesc prin a răspunde pentru faptele lor de corupţie frizează insolenţa. Milan Visnjic, fost decan al facultăţii de medicină din Nis, care a fost recent condamnat la o pedeapsă cu amendă pentru că a favorizat angajarea a zece membri ai familiei sale în serviciile sale, a afirmat calm: “Chiar şi animalele îşi protejează progeniturile, de ce noi am face altfel?”.
Sursa: Agerpres