Conform simulărilor financiare ale echipe de analiştii BCR, considerând forma curentă a proiectului de lege, instituţiile financiar bancare vor fi nevoite să adopte măsuri prudenţiale pentru a reduce riscul de credit şi pentru a proteja fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor, din care se acordă credite. Astfel, analiştii BCR au modelat impactul unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15%, în prezent, la o medie viitoare de 30%, un nivel considerat prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi. 

Considerând situaţia actuală din piaţă, potrivit analiştilor, doar 1 din 10 clienţi au posibilităţile financiare să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului. Astfel că, analiza de impact a scos la iveală faptul că, la nivelul întregii pieţe, numărul de clienţi eligibili se va reduce cu 60% în următorii 5 ani, de la 270.000 de clienţi la 110.000. 

În ceea ce priveşte programul Prima Casă, acesta va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, coform prevederilor actuale ale Legii Darea în Plată, iar, fără garanţia statului, instituţiile financiar bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă, se mai arată în analiza BCR. Astfel, volumul finanţărilor imobiliare intermediate de instituţiile financiar bancare se va reduce pe o perioadă de 5 ani de la aproximativ 50 miliarde lei, la circa 15 miliarde lei. Context în care, un efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca surplusul de lichiditate creat să antreneze o scădere semnificativă a dobânzilor la depozite.    

Considerând faptul că, pentru o familie medie, perioada suplimentară de economisire a unui avans la creditul de casă va creşte cu 8 ani (luând în calcul rata de economisire curentă a gospodăriilor din România), analiştii BCR estimează că alocarea unor sume substanţiale din depozitele curente în vederea avansului va avea ca urmare imposibilitatea efectivă pentru majoritatea familiilor să economisească pentru situaţii de urgenţă neprevăzute (boală, accident, şomaj), ceea ce sporeşte riscurile pentru scăderea standardului de viaţă, în mod ineficient şi periculos. 

Mai mult, Legea Darii în Plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat, mai arată analiştii. Astfel încât, un alt efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca nivelul chiriilor să crească semnificativ, chiar în pofida lipsei de îmbunătăţiri a fondului locativ destinat închirierii, numai în baza unei cereri mult mai ridicate decât oferta.  

„Luând în calcul vârsta medie a clienţilor care achiziţionează prima oară o locuinţa prin credit ipotecare, 34 de ani (conform profilului de client al programului Prima Casă) şi considerând prelungirea cu 8 ani de zile a perioadei în care poate fi economisit avansul pentru achiziţionarea unei locuinţe prin credit, vârsta medie a unui client (inclusiv soţi co-debitori) care achiziţionează în premieră o locuinţă prin credit, va creşte semnificativ, la 42 de ani“, mai arată sursa citată. 

Situaţia, în fapt, îi va determina pe cei mai mulţi tineri fie să continue să locuiască cu părinţii până la o vârstă înaintată, fie să locuiască în locuinţe improprii (spaţiu insuficient, confort locativ precar), ceea ce ar putea avea semnificative efecte adverse sociale şi demografice, din punct de vedere al standardelor de locuit şi vieţii de familie (inclusiv din punct de vedere al creşterii copiilor). 

Barierele create astfel de Legea Darii în Plată, în forma sa curentă, vor avea un impact puternic negativ în special în rândul tinerelor familii, considerând condiţiile de locuit din România, cele mai precare din Uniunea Europeană, atât conform Eurostat, cât şi studiilor locale de piaţă, care relevă faptul ca mai bine de jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar locuinţa de două camere este standardul comun pentru 40% din familiile cu 3 membri, 30% din familiile cu 4 membri şi 20% dintre familiile cu 5 ori 6 membri. 

 

Te-ar putea interesa și: