Performanţa economică record din prima jumătate a acestui an a fost interpretată în mod diferit – pe de o parte, de Guvern, care o consideră o performanţă deosebită, iar pe de altă parte, de analişti, care o consideră o supraîncălzire a economiei. În fapt, veştile bune se opresc doar la creşterea economică şi atât. Aceasta se datorează în principal avansului înregistrat de construcţii şi agricultură. Nevoia creşterii sectorului construcţiilor nu poate fi contestată, însă ritmul alert al dinamicii acestuia a fost susţinut de avansul puternic al creditării. Incertitudinea vine tocmai din faptul că s-a ajuns la pragul în care populaţia nu se poate îndatora mai mult, iar creditarea a devenit foarte scumpă.
Există numeroase semne de întrebare cu privire la ansamblurile rezidenţiale în construcţie care îşi vor găsi mai greu cumpărători, mai ales în condiţiile majorării preţurilor la ciment şi oţel. Ne aşteptăm să vedem şi primele falimente în domeniul dezvoltatorilor imobiliari, care, deşi nu vor fi însemnate ca număr, vor avea un impact semnificativ asupra sectorului construcţiilor.
În ceea ce priveşte al doilea motor al creşterii de anul acesta, agricultura, aici incertitudinea este şi mai mare. Deşi există un potenţial imens şi jumătate din populaţia ţării este angrenată în agricultură, nu ne putem baza pe acest sector măcinat de lipsa irigaţiilor şi a asigurării recoltelor, divizarea proprietăţii şi importurile masive. Veşti bune nu vin nici din partea celorlalţi indicatori macroeconomici: inflaţia continuă să urce, deficitul de cont curent se adånceşte. Fondul tuturor acestor probleme este reprezentat de creşterea necontrolată şi chiar iresponsabilă a creditării. Dinamica consumului nu a fost alimentată atåt de majorarea salariilor, ci de creditarea excesivă. Creşterea continuă a cererii, nesustenabilă din producţia internă, a generat un avans masiv al importurilor, conducånd bineînţeles la adåncirea deficitului de cont curent.
Poate acum, cånd semnalele supraîncălzirii economice sunt clare, ar trebui să ne asumăm un curs real al monedei naţionale şi nu unul scăzut, cum a fost cel de anul trecut, care mai mult a creat probleme. Atåta timp cåt nu vom avea o creştere economică susţinută de producţia industrială, nu se poate vorbi de o creştere sănătoasă. Cåteva eforturi ale BNR nu pot suplini lipsa reformelor şi a strategiilor concrete privind susţinerea exportatorilor romåni sau a agriculturii şi turismului, care ar putea contribui semnificativ la o creştere economică sănătoasă şi la scăderea deficitului de cont curent. Politica fiscală incoerentă a Guvernului şi acest an electoral adaugă încă o notă de incertitudine. O creştere economică conjuncturală nu este un motiv de laudă şi nici o performanţă liniştitoare.
Andreea Crainic este risk manager al Coface Romånia
