Alexandra Gătej: „Reducerea CAS ar fi benefică pentru România”

O reducere a contribuțiilor sociale ar fi oportună, iar autoritățile ar reuși să crească încasările la buget. Chiar dacă efectul nu se va vedea imediat, impactul va fi pozitiv, așa cum s-a întâmplat și în cazul cotei unice.

Capital: De curând, ați fost aleasă la conducerea Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham). Care sunt prioritățile mandatului dvs.?
Alexandra Gătej: Umbrela sub care vor sta toate acțiunile noastre va fi creș­terea competitivității. În plus, vom lansa în premieră pentru România, la începutul toamnei, un raport de competitivitate, diferit de ceea ce există pe piață, în sensul că folosește o metodologie utiliazată de toate camerele de comerț americane din Europa. Este o metodologie care combină atât analize cantitative pe baza rapoartelor Eurostat sau de alte tipuri, cât și analize calitative.  

Capital: AmCham vrea definirea unor indicatori de performanță în colectarea veniturilor de la bugetul de stat. Cum vedeți modernizarea administrației fiscale și care ar fi acei indicatori de performanță?
AG: Am atras atenția de mai multe ori asupra ponderii scăzute a veniturilor de la bugetul de stat în PIB. Indiferent de ideologia sistemului de taxe și impozite, noi nu am fost în măsură să colectăm mai mult de 30%-32% din PIB (media europeană este de 42% – n.red.). Propunem modificarea Codului de procedură fiscală și a legislațiilor subsecvente și așteptăm îmbunătățirea raportului dintre administrația fiscală și contribuabili. Trebuie făcută reforma structurilor de control și inspecție fiscală, eliminând suprapunerile în verificarea contribuabilului, precum și diferențele dintre interpretările legislației fiscale. Un alt lucru ar fi simplificarea procedurilor de reglare a fișei contribuabilului. Veți vedea că, la administrațiile fiscale, o grămadă de lume caută să-și regleze fișa fiscală, întrucât ce are în contabilitate este de foarte multe ori diferit de ceea ce este la administrația fiscală. Și asta nu înseamnă întotdeauna fraudă, ci multă neconcordanță. O altă măsură ar fi respectarea termenelor legale privind soluționarea cererilor de rambursare. Ca o companie să-și poată planifica banii pe care-i are de încasat, trebuie să se bazeze pe niște termene. Aici, Consiliul Investitorilor Străini a propus înființarea Registrului de creanțe. Atâta vreme cât știi că ai de încasat bani de la stat și ai o notificare în acest sens, poți să te duci să iei un credit. S-ar  fluidiza astfel activitatea economică, pentru că o parte din operatori ar face mai mult business, automat ar plăti mai multe taxe la stat și s-ar îmbunătăți colectarea și în acest fel.

Capital: Dacă aceste măsuri propuse s-ar aplica, la cât s-ar majora colectarea?
AG: Toate aceste îmbunătățiri trebuie să contribuie fiecare cu un procent, jumătate de procent, și să creștem colectarea la 34%-36% și chiar mai sus.

Capital: Care sunt deficiențele le­gis­lației ce reglementează parteneriatele public-private (PPP) și care ar fi soluțiile pentru îmbunătățirea ei?
AG: Legea, așa cum este astăzi, are câteva aspecte care o fac destul de inaplicabilă. Lipsește obiectul legii și trebuie definit când se aplică. Mai sunt unele aspecte care ar trebui clarificate, cu privire la anumite formulări care sunt neclare și confuze în lege. Noi considerăm că mecanismul și conceptul de PPP, dacă se realizează așa cum îi sună și numele, este un factor de competitivitate pentru că oferă ceva în plus în România față de țările din jur și poate determina unele companii să-și relocheze activitățile dintr-o altă țară în România, datorită funcționării acestui mecanism.  

Capital: Ați vorbit despre nevoia României de pregătire pentru următorul exercițiu financiar al UE, pentru perioada 2014-2020. La ce faceți referire?
AG: Din informațiile pe care le avem, modul de gândire al oficialilor europeni cu privire la alocarea bugetului comunitar nu este identic cu cel din perioada pe care o trăim. Se va merge mult pe proiecte, pe construcții mari, pe care noi trebuie să le avem în vedere. Ca să obții acel buget, trebuie să participi activ la negocierea lui, să ai proiecte, contribuții. Este nevoie de o dezbatere publică și, ca parte a mediului de afaceri, dorim să contribuim la această consultare. Această procedură ar trebui accelerată pentru că, până la sfârșitul anului, negocierile la nivelul UE se vor termina.  

Capital: Către ce sectoare se va îndrepta bugetul?
AG: În perioada curentă de programare, atât politica agricolă comună, cât și cea de coeziune, reprezintă aproximativ 65%-70% din alocările din cadrul bugetului comunitar. Prin urmare, una din posibilele direcții de reformare a bugetului la nivel european ar fi reducerea ponderii acestor două fonduri. Mai există și un element care derivă din pactul nou de stabilitate. Mai precis, introducerea unei penalizări din 0,2% din PIB în cazul depășirii limitelor impuse de pactul de stabilitate privind deficitul și datoria publică. Este un element de presiune nou, pe care trebuie să-l avem în vedere pentru 2011. La fel și introducerea progresivă a unor diferite taxe comunitare, și de acest lucru trebuie să avem grijă în viitor pentru că se califică aici mai multe arii de acțiune (tranzacții financiare, emisiile de CO2, spațiul aerian, TVA, taxa pe veniturile energetice, veniturile corporațiilor – n.red.). Planificarea financiară europeană a intrat într-o nouă fază, mult mai centralizată, într-un fel mai pragmatică, și noi trebuie să fim acolo, la masa tratativelor, pentru a ne asigura că rămânem un beneficiar net al bugetului comunitar.

Capital: AmCham a susținut noul Cod al muncii. Mulți au fost de părere că a fost dus în extrema cealaltă. Care sunt plusurile și minusurile lui?
AG: Codul muncii este perfectibil, iar normele de aplicare sunt la fel de importante ca și codul în sine. Dezbaterea pe Codul muncii a fost nedreaptă, populistă. Trebuie să ieșim din zona afirmațiilor radicale, că acest cod ar fi fost impus de investitorii străini, că acest cod transformă angajatul în sclav. Dacă ne uităm echilibrat, și angajatul are de câștigat. În companiile mari, cu structuri bine determinate, fenomenul de performanțe, „target-uri“, sunt pâinea și cuțitul. Sunt lucruri de zi de zi. Există o dovadă clară că se poate. Urmează ca aceia care nu au fost familiarizați cu aceste proceduri să le învețe. Eu vă spun că ajută la păstrarea  în companie a oamenilor valoroși, care nu au de ce să se teamă.

Capital: Ce părere aveți despre amânarea reducerii CAS pentru la anul?
AG: Dacă România își propune să schimbe traseul economic și să se baze­ze pe o creștere sprijinită de export și producție, atunci trebuie să stimulăm munca. O reducere se impune, s-ar putea face în orice zi și ar bucura mediul de afaceri. Avem obligația să semnalăm că acest lucru va fi benefic pentru România și, așa cum s-a întâmplat și cu cota unică, o debalansare bugetară e temporară. În 3-6 luni colectarea va fi mult mai bună și oamenii vor fi stimulați să plătească. Pe de altă parte, Guvernul trebuie să aleagă momentul, pentru că trebuie să țină cont și de alte aspecte care afectează deficitul bugetar.

Capital: Ce părere aveți despre privatizarea companiilor de stat?
AG: Așa cum sunt astăzi, aceste companii nu prea au șanse să rămână competitive. E clar că trebuie făcut ceva. După părerea mea, întrebarea principală pe care statul trebuie să și-o pună înainte de a lua decizia formei de privatizare este cât control vrea să cedeze. Și, în funcție de această întrebare, forma cea mai potrivită. Aceea poate fi numirea unui om ­care-și aduce echipa lui, selecția unei întregi conduceri, alegerea unei companii care să facă managementul, instituirea unui strat intermediar format din tehnocrați care să facă imposibil telefonul politic la operator etc. Forme există, însă trebuie pornit de la întrebarea „cât control vrei să dai?“. Adică vrei să fii cel care numește? Vrea statul să țină în mână auditul? Vrea statul să hotărască compensarea, strategia, cât operațional lasă managerului și cât își ține el? Acestea-s întrebările. Abia pe urmă ne gândim la structură.