Astfel, Comisia Europeană ia în calcul o procedură de infringement la adresa României, pe tema pieței de gaze.

Precizarea este importantă în contextul în care operatorii din piaţa de gaze naturale au spus că prevederea din Ordonanţa Guvernului de plafonare a preţurilor la gaze timp de trei ani, la nivelul de 68 de lei/MWh este anticoncurenţială şi introducerea ei ar putea conduce la declanşarea unui infringement din partea Comisiei Europene, anunță Economica.net.

Potrivit unor surse din piața de gaze, există doar 3 motive pentru care Comisia Europeană ar putea declanșa procedura de infringement: plafonarea preţului la gaze, reintroducerea preţurilor reglementate la energia electrică şi noua poziţie a ANRE, care strânge banii din taxa de 3% şi alimentează Guvernul.

O procedură de infringement la adresa țării noastre nu ar fi deloc greu de adoptat, spune sursele citate, deoarece România deja are un asemenea dosar, lăsat în stand by.

Comisia Europeană nu ar fi închis definitiv cazul dosarului infringementului pe care voia să îl declanşeze împotriva României pentru faptul că Parlamentul a vrut să amendeze OUG 64/2017 şi să impună obligaţia ca 70% din gazul produs în România va trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM.

Ulterior, monopolul OPCOM a fost înlăturat, procentul a fost scăzut la 30%, iar Comisia nu a mai continuat procedurile împotriva României, dar, potrivit surselor noastre, dosarul pieţei de gaze a României nu a fost uitat.

Procedura de infringement este principalul mijloc pe care îl are la dispoziţie Executivul european pentru a sancţiona state care nu respectă dreptul european. Procedura urmează etape foarte precise, iar statul vizat va fi deferit Curţii Europene de Justiţie (CEJ), cu sediul la Luxemburg,care are posibilitatea să decidă sancţiuni.

Prima etapă a procedurii constă în transmiterea unei notificări. Comisia Europeană cere unui stat vizat să-i prezinte, într-o perioadă determinată, observaţiile sale asupra unei probleme deaplicare a dreptului Uniunii. În acest stadiu, obiectivul este conformarea voluntară a statului vizat, care are dreptul de a-şi prezenta observaţiile şi argumentele.

 

În cazul în care Comisia consideră că aceste observaţii nu sunt suficiente, cea de a doua etapă constă în trimiterea unui aviz motivat (opinie motivată), în care Comisia constată existenţa unei infracţiuni şi cere statului respectiv să pună capăt încălcării, stabilind un termen-limită în acest sens.

Opinia motivată prezintă în mod detaliat motivele care au condus Comisia la convingerea că statul respectiv nu a respectat unadintre obligaţiile care-i revin în conformitate cu Tratatul.

În lipsa unui răspuns la opinia motivată sau dacă acesta este considerat nesatisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea Europeană deJustiţie. Comisia nu are obligaţia să facă acest lucru, însă, în practică, aceasta consideră că un stat care nu dă curs unui aviz motivat şi nu îşi aliniază legislaţia internă la dreptul European trebuie să compară în faţa Curţii.

Te-ar putea interesa și: