„potentialului deosebit“. Din totalul investitiilor straine, doar 130 de milioane de euro s-au indreptat, din 1990 incoace, catre productia agricola.Riscul si rata scazuta de profitabilitate indeparteaza investitorii straini de agricultura. Acest sector a atras circa 1% din volumul total al investitiilor straine ce totalizeaza, in ultimii 15 ani, circa 10 miliarde de euro. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, procentajul de investitori in agricultura se ridica la 4,1% din total, cu alte cuvinte, investitorii in agricultura investesc sume mai mici decat in cazul altor sectoare.Mai grav decat ritmul scazut al investitiilor este faptul ca, in anumite perioade, iesirile de capital au depasit intrarile. Din anul 2001, au aparut solduri negative la unele subramuri. Aceasta evolutie reflecta un esec al politicilor si actelor normative elaborate pentru atragerea investitorilor in acest sector de activitate“, spune Dan Marius Voicilas, cercetator in cadrul Institutului de Economie Agrara. Desi situatia s-a redresat in ultimii ani, lucrurile nu sunt deloc roz.Lipsa investitiilor, straine sau autohtone, provoaca costuri de productie ridicate, din cauza tehnologiilor invechite si a productivitatii scazute si determina cresterea volumului de alimente importate.„Efectele negative cauzate de lipsa investitiilor in agricultura se propaga si in alte ramuri ale economiei“, apreciaza Dan Marius Voicilas.Exista insa si exceptii de la regula. Unele mari companii internationale investesc pe termen lung in agricultura, in dezvoltarea unor centre de productie. De exemplu, compania Pioneer va investi 26 milioane de dolari pentru extinderea capacitatii de productie a statiei sale de procesare si conditionare pentru seminte de porumb de la Ganeasa.Dintre ramurile legate de agricultura, strainii au investit in capacitati de stocare, silozuri si depozite circa 50 de milioane de dolari si inca 20 de milioane in logistica. Putem adauga si investitiile conexe ale firmelor din industria alimentara, de exemplu in domeniul productiei laptelui sau a zaharului.Defalcate pe ramuri, investitiile straine s-au indreptat preponderent catre productia mixta (vegetala si animala). Peste 64 de milioane de dolari au fost directionate catre acest sector. Urmeaza, in ordine, investitiile in productia vegetala, cu 40,5 milioane de dolari, si productia animala, cu 17,6 milioane de dolari. Din punctul de vedere al structurii de investitii, ponderea mai mare a sectorului vegetal fata de cel animal se prezinta diametral opus fata de situatia inregistrata pe plan european. Sectorul cresterii animalelor va deveni tot mai important, pe masura ce se dezvolta industria alimentara. Ramane insa de vazut in ce masura fondurile europene vor compensa lipsa investitiilor straine.

CAND AU FOST INVESTITI BANII

• Potrivit datelor cumulate pana in anul 2004, investitiile straine din sectorul agricol s-au ridicat la aproape 130 de milioane de euro.
• Peste jumtate din aceste fonduri se regasesc in activitati mixte de crestere a animalelor si productie a vegetalelor necesare acestora. In special in cazul laptelui, industria alimentara a investit puternic in exploatatiile micilor fermieri.
• Potrivit datelor Registrului Comertului, varful investitiilor in agricultura a fost atins in 1997, cand a depasit suma de zece milioane de dolari. Un alt varf s-a inregistrat in 1994, cand firmele straine au investit peste cinci milioane de dolari.
• Sumele mici, de sub un milion de dolari, domina investitiile in agricultura, iar cei mai multi bani provin din Uniunea Europeana. Cele mai multe societati straine, peste 1.300, se regasesc in cultura vegetala.