Aici putem aminti dintre multele probleme sociale, despre viitorul an şcolar, modul de gestiune a problemei somajului care este în creştere, viaţa culturii şi a instituţiilor de cultură, iar în domeniul economic se pot aminti  lipsa măsurilor în domeniul exploatărilor forestiere ilegale, efectele secetei în agricultură, punerea turismului şi domeniului horeca la pământ,  iar exemplele pot continua.

Dintre toate aceste probleme enumerate mai sus, mă voi opri la subiectul secetei crunte din agricultură, care din păcate continuă şi efectele devastatoare ale acesteia cresc pe fiecare zi ce trece, iar situaţia este departe de a fi sub control sau de a se întrevede o rezolvare, având în vedere lipsa de viziune şi program a Ministerului Agriculturii. 

Spun acest lucru în condiţiile în care până la acest moment nu există sau poate nu este comunicat, fiind secret şi doar pentru uz intern, un plan de rezolvare a acestor probleme pe termen scurt şi mediu şi nici de evitare a acestor deficienţe pe viitor, afară de unica soluţie reprezentat de veşnicul program de irigaţii lansat în perioada ministerială a domnului Irimescu şi ulterior preluat şi cosmetizat de toate conducerile agriculturii care s-au succedat. 

Din păcate situaţia actuală a agriculturii se agravează în condiţiile în care în mod repetat conducerea ministerului nici nu îşi propune identificarea problemelor reale ale sectorului şi nici proiectarea unei viziuni de dezvoltare.

Sectorul agricol trebuie să devină stabil şi predictibil, situaţie inexistentă în acest moment, deoarece nu există o clarificare a statutului mijlocului principal de producţie, arenda pământului, lucru care chiar dacă poate enervează, il voi repeta mereu, deoarece pe cât este de simplu acest concept, pe atât nu este înţeles ca importanţă şi utilitate de cei care se perindă la conducerea agriculturii.

În schimb ministerul în loc de soluţii crează noi şi noi probleme, de parcă cele existente nu erau suficiente. 

Astfel avem situaţia despăgubirilor pentru culturile de toamnă, unde oficialii de la agricultură spun că lucrurile ar fi rezolvate, ar fi venit aprobarea Comisiei Europene pentru acordarea ajutorului de stat şi …..aşteptăm rectificarea bugetului. Aici însă apar felurite zvonuri, neconfirmate încă, cum sunt cele apărute în presa de specialitate, gen Profitul Agricol, care arată că este posibil să nu fie găsite aşa rapid fondurile pentru acordarea despăgubirilor deoarece nu sunt bani.

Nu m-ar mira acest lucru, fiindcă aici nu vorbim de achiziţii de stat, de importuri de materiale medicale sau de altă natură, din care aşa cum se vede prin presă, unele sunt cu ,,cântec’’ mai mare sau mai mic, ci vorbim de bani care se vor da fermierilor.

Dar întrebarea care mi-o pun, oare la miliardele cheltuite justificat sau nu, asta alţii vor verifica şi constata, oare nu se găseau cele 250 milioane de euro necesare plăţii unor calamităţi, într-o perioadă în care deficitul unei ţări nu mai este de actualitate pentru nimeni, inclusiv pentru ,,durii’’ gen Comisia Europeană sau FMI. De ce ?

Mai mult, aşa cum arătam, seceta continuă în Dobrogea, Bărăgan şi Moldova, iar pe alocuri şi în alte zone din ţară şi după culturile de toamnă, gen grâu sau rapiţă, a venit şi rândul  culturilor de primăvară să fie calamitate, cum ar fi porumb, floarea soarelui, soia sau mazăre. Şi ? 

Păi nimic, ministerul a pus batista pe ţambal şi în mod misterios nu se mai comunică nimic despre situaţia acestor culturi, cu toate că fermierii încearcă peste tot să tragă semnale de alarmă. 

Prezent la AGRO TV în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Adrian Oros, a vorbit despre situația culturilor de primăvară, însă a menționat că deocamdată nu s-a luat o hotărâre cu privire la despăgubirile pentru aceste culturi – ,,Este o întrebare justă, dar eu aș vrea să iau lucrurile progresiv. Vrem să facem această rectificare de buget acum, la început de august, să putem oferi despăgubirile pentru seceta la culturile din toamnă, să oferim acele de sprijin sau de compensare pentru fiecare sector de activitate din agricultură și industria alimentară care a fost afectat de pandemie, ca apoi să ne putem canaliza eforturile pentru ceea ce s-a întâmplat la culturile de primăvară. Cu siguranță o să trimitem acele echipe mixte să monitorizeze și să cuantifice dimensiunea pagubelor și pentru aceste culturi și o să identificăm resurse bugetare. Trebuie spus că toate aceste despăgubiri pentru secetă sunt din bani de la buget, nu sunt din bani europeni, și trebuie să vedem unde și cum găsim aceste resurse astfel încât fermierii să fie despăgubiți”, a precizat șeful MADR în exclusivitate pentru AGRO TV.(27 iulie 2020).

Deci domnia sa nu crede în perspectivă, ci doar în trecut, deci de ce să încerc de acum să pregătesc soluţii pentru viitoarele calamităţi care sunt certe şi doar mărimea acestora mai este de stabilit, mai bine aşteptăm, ne mai gândim, poate mai uită lumea sau poate nici nu le mai dăm, poate nici nu mai suntem ministru, poate trec alegerile, asta ca să arătăm partidului ce economii pentru ţară am făcut. Oare care este definiţia cinismului, atunci când numeroase ferme sunt în pragul falimentului, datorită lipsei de măsuri a clasei politice, că este clasă politică roşie sau galbenă nici nu mai contează fiindcă sau întrecut în dezinteres şi lipsă de viziune faţă de acest sector .

Nici asociaţiile fermierilor nu sunt şi nici nu par mai active şi în spatele unor anemice şi alambicate comunicate de presă şi sub scuza veşnicelor negocieri şi discuţii cu oficialităţile care nu au adus şi nu aduc nimic în acest mod, se eschivează şi visează fiecare la ce îl doare sau ce poate are nevoie, mai un post ministerial (s-a mai văzut, inclusiv în actuala echipă ministerială), sau poate în viitor pe la Copa Cogeca la Bruxelles (cine ştie, timpul ne va spune), sau cine ştie ce altceva, sau mai grav poate doar o dorinţă de a ocupa nişte posturi dar fără a face nimic pentru ele şi pentru cei care i-au ales. Poate lucrurile sunt prea complicate, poate structurile acestor asociaţii sunt prea firave din punct de vedere uman şi financiar, motive sau explicaţii pot fi şi poate chiar sunt, dar asta nu încălzeşte pe nimeni când banca şi creditorii îi bate la uşa. Nu este situaţia mea, ca să nu se creadă cumva că ăsta ar fi motivul subiectelor mele, dar şi eu ca şi mulţi alţi fermieri, dorim ca lucrurile să fie clarificate prin adoptarea unui program serios de măsuri pentru dezvoltarea acestui sector.

Şi ceea ce nu înţeleg mulţi, eu personal militez pentru adoptarea de măsuri legislative care să le permită fermierilor să se protejeze de calamităţi singuri şi să nu fie nevoiţi să apeleze la mila nimănui, dar din păcate de 30 de ani, nici o conducere a ministerului agriculturii nu a fost capabilă de astfel de lucruri şi decizii şi nici nu am încredere că acum se va întâmpla, pornind de la faptul că orgoliile mult prea mari îi fac pe decidenţi să nu accepte soluţii şi propuneri de la alţii, mai fără nume şi ,,renume’’ politic. 

Ce s-a obţinut până acum în privinţa constatări şi acordării de despăgubiri  a fost în special datorită presiunii fermierior şi a presei agricole şi nu numai, care au prezentat pe larg aceste probleme şi care au dus în final la ceva ieşire din imobilitate a oficialilor de la agricultură, dar nicidecum din plăcere sau compasiune, ci din nevoi electorale.

Eu personal cred că ar fi foarte bine ca toate discuţiile purtate de asociaţiile fermierilor şi oficialităţi să fie prezentate live (cu înregistrările riscăm să mai pierdem din ele) pe internet, astfel încât toată lumea interesată să poată avea acces. Mai mult aş fi foarte curios acolo unde există stenograme ale discuţiilor din trecut sau prezent, să fie făcute publice astfel încăt să nu mai planeze suspiciuni despre modul de derularea a acestor negocieri. Oare va face cineva dintre cei implicaţi acest lucru ? Personal nu cred, dar îmi doresc să mă înşel, mai ales că se discută noile prevederi ale Planului naţional Strategic şi care ar trebui să îi privească pe toţi fermierii. 

Că problema despăgubirilor încă nerezolvate nu era suficientă, ministerul s-a mai gândit să mai creeze şi alte probleme cum ar fi problema regulilor de protecţie contra incendiilor.

Conform declaraţiei făcute într-o emisiuni la postul AGRO TV, domnul ministru Oros ,,a declarat că nu știe despre acest act normativ, că el ar fi emis de Ministerul Mediului (sic!) sau de Interne și că singurele informații pe care le are pe acest subiect sunt din presă.’’

Nu mai spunem că este ceva de neînţeles această explicaţie, dar care poate până la un punct încerc să o accept, deoarece un ministru nu poate să le cuprindă pe toate, dar nu înţeleg de ce domnia sa după ce a constatat această gafă de proporţii, ca rezultat a unei neglijenţe şi nepriceperi profesionale crase, nu a cerut plecarea celor responsabili de acest sector, poate un secretar de stat, poate directorul direcţiei legislative sau a altora, aceştia nefiind la prima ,,realizare de acest gen’’. Ne aducem aminte că astfel de probleme la actele legislative au mai fost şi enumăr din amintire ordinul 97 privitor la constatarea calamităţilor, sau Legea Mirosurilor şi multe altele.

Când îţi trece prin vârful stiloului un ordin în care se menţionează că fermierii trebuie să semnalizeze incendiile cu ,,baterea toacăi sau tragerea clopotului’’, începi să ai nelinişti privitoare la cel care conduce destinele sectorului. Mai mult când eşti de acord ca ministru, că un fermier care în loc să muncească pământul sau să crească animale, el trebuie să fie capabil printre multe altele să ,,asigure identificarea, evaluarea şi implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor’’ sau să ,,elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile salariaţiilor’’, lucruri pe care cu tot respectul i-aş ruga pe cei de la minister să ne arate cum se fac.

Iar ca discuţia despre incompetenţa celor care ar fi trebuit să verifice conţinutul ordinului şi a regulamentului să fie clar argumentată, am preluat o secvenţă din comunicatul MADR unde se spune ,, Pentru clarificarea privind constituirea serviciului de urgență conform Ordinul MADR 182/2020 art. 30 lit. i, administratorul societăților agricole are obligația să asigure constituirea, conform art. 12 alin. 2 din Legea 307/2006 serviciului de urgență privat ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor. (AGRO TV 28 iulie 2020).

Am boldit în comunicatul MADR, afirmaţia că fermierii ar trebui să constituie un serviciu privat de pompieri sau să aibe contract cu unul. În realitate dacă verificăm ce zice legea, care ar fi trebuit cunoscută de cel care a redactat comunicatul şi care prin ce a scris îşi pune într-o lumină proastă şefii : 

,,Art 12 (L307/2006 republicata 2019)

(1) Autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, județene sau locale, instituțiile publice și operatorii economici au obligația să angajeze cel puțin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, atestați potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupațiile de cadru tehnic și personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaționale aprobate conform legislației în vigoare.

(2) Consiliile locale și operatorii economici care desfășoară activități cu risc de incendiu și care au obligația prevăzută la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.’’

Adică în realitate nu are nici o legătură cu ce a spus ministerul, iar asta ne duce cu gândul că sunt mari probleme în redactarea şi gestionarea actelor legislative, lucru impardonabil pentru un minister serios. Dar poate cei de la direcţia care se ocupă de legislaţie or fi din garda pretoriană a fostului ministru, domnului Daea ?

Din păcate toate aceste situaţii aduc la disperare mulţi fermieri care îşi văd afacerile distruse de astfel de decizii, sau mai bine zis de lipsa acestora, iar starea de disperare îi face déjà pe unii dintre fermieri să ameninţe cu ieşirea în stradă pentru a-şi striga nemulţumirile (aşa cum se anunţă în presă că se poate întâmpla la Constanţa), situaţie care poate degenera prin amploare şi impact. Oare este pregătit ministrul agriculturii, domnul Oros pentru a deconta o astfel de situaţie, fiindcă personal nu cred că PNL şi Guvernul vor prelua această problemă ? Rămâne de văzut.