În primavara anului 2009, cu mult înainte de Grecia, România a primit un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Un an mai târziu, analiştii consideră ca statul a evitat ce era mai rău, dar n-a profitat de această situaţie pentru a-şi reforma economia, comentează AFP.

„România avea nevoie de bani de la FMI şi UE, sau s-ar fi confruntat cu o criză de lichiditate, sistemul său financiar riscând falimentul”, a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.
Din păcate, adaugă el, recesiunea a fost mai severă decât s-a anticipat, având ca rezultat venituri mai mici, „în timp ce irosirea resurselor publice a continuat”.

După zece ani de creştere puternică, România a intrat în recesiune în 2009, când Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,1%.

Guvernul a cumpărat timp, dar problemele nu au fost rezolvate

În 2010, după un scenariu mai optimist vizând creştere economică de 1,3%, previziunile s-au înrăutăţit, analiştii şi autorităţile neexcluzând continuarea recesiunii.
„Guvernul a cumpărat timp, dar problemele nu au fost rezolvate; reformele trebuie să fie puse în aplicare”, spun analiştii.

În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul a promis reducerea unui aparat birocratic considerat supradimensionat, astfel încât să reducă deficitul bugetar de la 7,2% în 2009 la 5,9% în 2010.

Dar, un an mai târziu, sectorul public pare să fie intact, numărul angajaţilor scâzând uşor, în timp ce eforturile guvernului de a elimina bonusuri şi prime, care conduc adesea la o dublare a salariilor, au întâmpinat opoziţie din partea sindicatelor.

Mugur Isărescu: Acordul cu FMI şi-a atins parţial scopul

Confruntat cu posibilitatea unei noi îngheţări a împrumuturilor internaţionale, după cea din octombrie 2009, Bucureştiul a anunţat joi un pachet de măsuri drastice de austeritate, inclusiv scăderea cu 25% a salariilor din sectorul public şi cu 15% a pensiilor şi somajului.

Două zile mai târziu, FMI nu a indicat, încă, daca instituţia consideră aceste măsuri suficiente pentru eliberarea unei noi tranşe din acordul stand-by.

Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, „acordul cu FMI şi-a atins parţial scopul, şi anume evitarea unei perturbări majore, devalorizarea monedei sau incapacitatea de a plăti salariile”, a spus el.

Cu toate acestea, „ajustarea din sectorul privat nu a fost urmată de o abordare similară în sectorul public, care are aproximativ 1,4 milioane de angajaţi la o populaţie totală de 21,5 milioane”, a afirmat Isărescu.

Banii de la FMI au fost folosiţi pentru a cumpăra pacea socială

„România a semnat acordul de împrumut cu speranţa de a folosi banii pentru infrastructură, pentru a compensa scăderea din sectorul privat. Dar făcând azi bilanţul, am descoperit că cea mai mare parte a fondurilor a mers la plata salariilor şi a beneficiilor sociale”, a declarat economistul Doru Lionăchescu de la Capital Partners.

El spune că banii de la FMI au fost folosiţi „pentru a cumpăra pacea socială”.
„Asta nu înseamnă decât amânarea decontului, care nu poate fi decât o reducere a cheltuielilor publice”, a adăugat el.

Analistul consideră că speranţele guvernului de a rezolva criza prin recuperarea economică a UE s-au dovedit „o iluzie”.

Andreea Paul, consilier economic al premierului Boc, a asigurat că reformele au fost realizate, dar „efectele vor fi vizibile numai pe termen mediu şi lung”.
„Este nevoie de un curaj nebun pentru a lansa astfel de mãsuri. A cauzat pierderea foarte multor voturi” pentru Partidul Democrat Liberal, a spus ea.