Proiectul va fi amplasat în interiorul Rezervației Naționale de Petrol, la aproximativ 320 de kilometri la nord de Cercul Arctic, și ar putea produce aproape 600 de milioane de barili de țiței în următorii 30 de ani, potrivit Departamentului de Interne din Statele Unite.

Ecologiștii au respins acest proiect

Departamentul a precizat că a redus domeniul de aplicare al planului, numit Willow Project, prin respingerea a două dintre cele cinci situri de foraj propuse de ConocoPhillips, cel mai mare producător de țiței din Alaska. De asemenea, a estimat că proiectul ar putea produce aproape un sfert de miliard de tone de emisii de dioxid de carbon, transmite NBC News.

Proiectul aprobat de administrația lui Joe Biden a fost respins vehement de către ecologiști, care au subliniat potențialele sale efecte asupra climei și a mediului. Comunitatea nativilor americani cea mai apropiată de sit s-a opus, de asemenea, proiectului, deși alții l-au susținut.

Aceștia susțin că echipamentele vor avea un impact uriaș asupra climei și a vieții sălbatice. Peste un milion de scrisori de protest au fost trimise la Casa Albă, iar o petiție care cerea ca proiectul să fie oprit a strâns peste trei milioane de semnături.

„Este o mișcare greșită și va fi un dezastru pentru viața sălbatică, terenuri, comunități și clima noastră”, a declarat luni organizația de mediu Sierra Club.

Părerile sunt însă împărțite

De cealaltă parte însă, industria petrolieră și autoritățile din Alaska l-au îndemnat pe președinte să aprobe proiectul pentru potențialul său de producție de energie și pentru capacitatea sa de a crea locuri de muncă.

„Aceasta a fost decizia corectă pentru Alaska și pentru națiunea noastră”, a declarat Ryan Lance, președintele și directorul general al ConocoPhillips, într-un comunicat de presă.

Senatoarea Lisa Murkowski, republicană din Alaska, a declarat într-un comunicat că aproape a putut „simți cum viitorul Alaskăi se luminează” după anunțul administrației. ConocoPhillips a estimat că proiectul va crea până la 2.500 de locuri de muncă în construcții și 300 de locuri de muncă pe termen lung.

Investiția se va realiza în nordul îndepărtat al statului Alaska și va duce la formarea celei mai mari exploatări petroliere din regiune din ultimele decenii. Aceasta ar putea produce până la 180.000 de barili de petrol pe zi.

Aprobarea de luni vine la o zi după ce administrația Biden a impus limite la forajul de petrol și gaze naturale în Alaska și Oceanul Arctic, un fel de compromis cu activiștii de mediu.