La jumătatea anului 2014, când se înregistra cea mai mare cotație a țițeiului din ultimii patru ani (114,8 dolari/baril – conform datelor centralizate de Bloomberg), șoferii din România plăteau pentru un litru de benzină 6,35 de lei, iar pentru motorină 6,31 lei/litru. Prețurile erau ridicate întrucât de la 1 aprilie 2014, guvernul de atunci, condus de Victor Ponta, tocmai introducea supraacciza la carburanți (7 eurocenți/litru). La sfârșitul acelui an, cotația țițeiului ajungea la doar 70 de dolari/baril. Așa cum menționam și mai sus, la jumătatea lunii noiembrie 2014, țițeiului era cotat la același nivel ca și în prezent, de 79 dolari/baril. Conform datelor arhivate de Oil Bulletin, un litru de benzină costa atunci 5,75 de lei, iar motorina aproape 6 lei/litru. Spre comparație, la jumătatea lunii mai a.c., benzina costa 5,58 de lei, iar motorina 5,67 de lei. Așa cum se poate observa, prețurile sunt sensibil mai mici la aceeași cotație a țițeiului, lucru susținut și de petroliști.

Citiți și: EXCLUSIV România, campioana Europei la scumpirea benzinei

De altfel, companiile petroliere pun această majorare a prețurilor pe seama cotației internaționale a țițeiului și a produselor finite, dar și pe taxarea făcută de statul român. De exemplu, reprezentanții grupului Rompetrol arătau recent în datele prezentate Bursei de Valori București, cu ocazia prezentării datelor financiare aferente primului trimestru, că la nivel internațional, cotațiile carburanților exprimate în dolari s-au majorat în T1 cu aproximativ 16% pentru benzină și cu 23% în cazul motorinei. “Aprecierea de aproximativ 11% a leului în față dolarului american a determinat ca impactul efectiv în moneda națională a celor două cotații să fie de aproximativ 4% pentru benzină și 10% pentru motorină. La acestea se adaugă și creșterea în 2017 a accizelor la carburanți (+32 bani/litru), acestea fiind majorate cu aproximativ 19% la benzină și 21% pentru motorină”, susțineau reprezentanții Rompetrol. Așa s-a ajuns ca TVA, plus accize și alte taxe, să reprezinte 54% din prețul unui litru de benzină și 51% din cel al unui litru de motorină, arată calculele Capital făcute pe baza cifrelor Comisiei Europene primite de la autoritățile române.

Taxele în Europa

 

Cu toate acestea procentul taxelor, directe și indirecte, în costul carburanților este, în România, unul dintre cele mai scăzute din UE, chiar și în condițiile în care Guvernul a revenit, de la 1 octombrie 2017, la supraaccizarea benzinei și motorinei, în încercarea de a spori încasările la buget. TVA-ul practicat pentru carburanți în România este unul dintre cele mai scăzute din UE. Mai mic găsim în țările “paradisuri fiscale”, precum Luxemburg ori Malta. Germania este la egalitate cu noi. Portugalia și Polonia au o cotă de TVA de 23%, cea mai mare cotă TVA este în Scandinavia (Suedia, Danemarca, Finlanda – 24-25%, respectiv Grecia, cu 24%).

În ceea ce privește taxarea adiacentă a carburanților, România este pe la mijlocul plutonului, acest tip de taxare anulând o parte din beneficiul rezultat din cota mică de TVA. Astfel, taxe indirecte mici și foarte mici, raportate la prețul final al carburantului, găsim, deloc suprinzător, în Luxemburg și Malta, 26 – 28%, dar și în Spania, Bulgaria, Ungaria (care recuperează din dezavantajul legat de procentul mare de TVA) și în țările baltice. În cazul acestor țări, procentul total de taxe (TVA plus indirecte) coboară sub 50%, ceea ce face ca și prețul final al carburanților să fie mai ieftin decât în România.

Puternic taxați sunt carburanții în Scandinavia, cote de peste 60%, în Irlanda și în Grecia – 70%.

Am fost cei mai ieftini

Revenind la România, trebuie precizat că, până anul trecut, era țara din UE cu cele mai mici prețuri ale carburanților. Țara noastră a ocupat această poziție în aprilie – august 2017, când benzina și motorina românească costau cu puțin peste 1 euro, în medie. Ajunsesem oricum printre cele mai ieftine țări pentru carburanți la 1 ianuarie 2017, când TVA a coborât la 19% și, potrivit Codului Fiscal în vigoare la acel moment, Guvernul a fost nevoit să renunțe la supraacciza la benzină și motorină. Într-o singură noapte, România devenea dintr-o țară de pluton în UE, din punct de vedere al prețurilor, cea mai prietenoasă pentru șoferi, la benzină. În primăvara lui 2017, din pricina condițiilor de piață, România devenea cea mai ieftină țară și la motorină, poziție ocupată până la sfârșitul verii. La acel moment, Guvernul, confruntat cu o nevoie stringentă de bani pentru a acoperi măririle masive de pensii și salarii, dar și cu spectrul unui deficit cu mult peste 3%, și-a reconsiderat strategia vizavi de taxarea carburanților. La 15 septembrie, respectiv 1 octombrie, supraacciza a revenit iar prețurile la pompă au crescut cu valoarea ei. Cu toate acestea, încasările la buget nu au crescut. În octombrie 2017, prima lună de după reintroducerea supraaccizei, încasările bugetului din taxele colectate la vânzarea de motorină(carburantul folosit de 70% dintre români) au scăzut la 958 milioane lei, de la 1,08 miliarde de lei, în septembrie, potrivit unei informări a MF pentru Capital. Încasările s-a redresat puțin în noiembrie, până la 1,04 miliarde lei, ca să scadă iar în decembrie, la 928 de milioane de lei.

 

Nu taxele sunt neapărat problema

Acum, România nu mai este cea mai ieftină piață europeană pentru carburanți. Motorina costă 1,22 euro pe litru, benzina 1,20 euro. Mai “prietenoase” cu șoferii, la motorină, sunt multe țări, precum Luxemburg, Malta, Spania, Cehia, Bulgaria, Polonia sau Austria. La benzină, doar Bulgaria și Polonia. Interesant este faptul că la prețul fără taxe al carburanților (0,58 euro litrul de benzină, 0,63 euro motorină), România este printre cele mai scumpe țări din UE, între primele 5 la motorină și între primele 10 la benzină, deci, încă o dată, taxarea nu este mare în România, deși este mai mare ca anul trecut.

Vinovatul: oligopolul din România?

Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media UE, având în vedere că anii trecuţi era invers. “Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie”, a declarat, în urmă cu trei luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.

Ce plătim la pompă

Un procent de doar 51-54% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 46% şi 49% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize.

 

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);

• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);

• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);

• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);

• Adaos comercial,

Când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului.

 

 

Te-ar putea interesa și: