În vreme ce campania de vaccinare începe în Europa, administrarea de Comirnaty, denumirea comercială a vaccinului Pfizer-BioNTech, anumitor categorii numite sensibile continuă să suscite întrebări. Este în special cazul femeilor însărcinate şi persoanelor care suferă de manifestări alergice grave.

La şase zile după aprobarea de către Uniunea Europeană, aproape toate ţările Uniunii au lansat duminică, 27 decembrie, campania de vaccinare contra Covid-19. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat un “moment emoţionant de unitate”, estimând că vaccinul va permite să “revenim treptat la vieţile noastre normale”.

Cu o eficacitate estimată de 95% şi un nivel ridicat de tolerare pentru populaţia globală, vaccinul americano-german Pfizer-BioNTech reprezintă o speranţă uriaşă. Dar dacă balanţa beneficii-riscuri pare favorabilă în zdrobitoarea majoritate a cazurilor, dezbaterea ştiinţifică nu a fost tranşată în ce priveşte administrarea tuturor categoriilor populaţiei.

Date insuficiente

Vaccinul trebuie să fie contraindicat pentru anumite categorii de populaţie? Niciun răspuns pentru moment, deoarece mai multe grupuri nu au fost incluse în primele teste clinice ale vaccinurilor.

“Femeile însărcinate, ca şi copiii, nu fac parte din primele faze de teste clinice, deoarece sunt categorii considerate vulnerabile”, explică Philippe Amouyel, profesor de sănătate publică la CHU (Centre Hospitalier Universitaire) din Lille, contactat de France 24. “Este o regulă de bază a testelor clinice: se estimează în general că sunt necesari mai mulţi ani de observaţie pe restul populaţiei înainte de a lărgi testele la aceste categorii de persoane”.

Persoanele imunocompromise (cu sistem imunitar slab) sunt de asemenea excluse de la teste, ca şi persoanele care au avut deja Covid-19. Totuşi, dacă lipsesc datele pentru a evalua efectul vaccinului pe aceste tipuri de populaţie, toţi nu intră în aceeaşi categorie, potrivit profesorului Jean-Daniel Lelièvre, specialist în vaccinologie şi şef al serviciului de imunologie şi de boli infecţioase de la spitalul Henri-Mondor din Créteil, intervievat de France 24.

“Există categorii pentru care avem întrebări. De exemplu, credem că eficacitatea va fi mai mică la persoanele imunocompromise din cauza morbidităţilor lor. Avem întrebări privind persoanele care au avut deja Covid-19, deoarece nu cunoaştem imunitatea post-infectare. Totuşi, aceste categorii nu produc îngrijorare privind riscurile vaccinului, spre deosebire de femeile însărcinate şi persoanele care au manifestat alergii puternice”.

Un risc “ce trebuie determinat” pentru femele însărcinate

Dacă persoanele imunocompromise trebuie să consulte în prealabil un medic, totuşi vaccinul nu este nerecomandabil pentru ele. Specialiştii sunt de asemenea de acord să spună că vaccinarea celor sub 16 ani nu este necesară. Dar pentru femeile însărcinate, recomandările variază în funcţie de ţară. În Regatul Unit, prima ţară care a lansat, pe 8 decembrie, campania de vaccinare contra Covid-19, ele sunt excluse din program.

“Nu există nicio dovadă că vaccinul presupune un risc pentru femeile însărcinate sau cele care alăptează, dar datele disponibile sunt insuficiente pentru a li se putea administra”, se poate citi pe site-ul agenţiei guvernamentale de sănătate britanică NHS. Prevederi foarte diferite de cele ale autorităţilor americane, care autorizează vaccinul în ciuda lipsei testelor.

În Franţa, Înalta Autoritate de Sănătate (HAS) nu-l recomandă, fără a-l interzice totuşi. Germania consideră că poate fi administrat, dar numai de la caz la caz.

“Există două aspecte ce trebuie diferenţiate, reglementarea globală şi apoi evaluarea balanţei beneficii-riscuri pentru persoană” explică Philippe Amouyel. Se ştie că persoanele în vârstă au cea mai bună balanţă de vreme ce dezvoltă mai multe forme grave. Invers, cei mai tineri au puţine riscuri să dezvolte forme severe şi în mod clar nu sunt o prioritate a campaniei de vaccinare. Pentru femeile însărcinate, riscurile rămân de stabilit”, conchide el, citat de France 24.

“Infectarea cu Covid-19 prezintă un risc mai ridicat decât cel al vaccinării”, recunoaşte Jean-Daniel Lelièvre. “Dar toate medicamentele sunt nerecomandate pentru femeile însărcinate, este un principiu de precauţie intangibil. Dacă ele doresc să rămână însărcinate, li se recomandă să se vaccineze cât mai repede sau, dacă sunt deja însărcinate, să fie foarte atente să nu-şi asume niciun risc”.

Manifestări alergice grave

Altă categorie care prezintă un risc potenţial, persoanele susceptibile să manifeste reacţii alergice grave de tip anafilactic (reacţie rapidă şi violentă care poate duce uneori la moarte dacă nu se administrează o injecţie cu adrenalină). Mai multe cazuri de acest tip au fost detectate la administrarea vaccinului în Regatul Unit şi în Statele Unite.

Reacţiile anafilactice pot fi provocate de alergii alimentare (arahide, nuci, peşte şi fructe de mare…), medicamentoase sau înţepături de viespi, albine sau bondari. Ele se pot traduce printr-o varietate de simptome, ca probleme respiratorii, vomă şi erupţii cutanate.

În Regatul Unit, două persoane care au manifestat reacţii alergice grave în trecut au prezentat reacţii anafilactice la vaccin, s-a aflat a doua zi după primele injecţii.

“Reacţiile anafilactice reprezintă circa 5% din reacţiile alergice, ele sunt deci foarte rare”, subliniază Philippe Amouyel. “Desigur, trebuie acordată o atenţie deosebită celor care au manifestat deja acest gen de reacţii. Dar dificultatea este că unele persoane pot face reacţii alergice grave, dar nu o ştiu. De aceea este important să fie supravegheaţi pacienţii după injectare.

În Regatul Unit, după observarea cazurilor, Agenţia Medicamentului (MCA) nu recomandă vaccinarea persoanelor care au prezentat acest gen de tulburări în trecut. Este şi cazul Franţei. Germania nu a tranşat problema încă. Statele Unite continuă să vaccineze acest tip de profil sub supraveghere strictă în primele 30 de minute după administrare.